1 |
Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului! |
2 |
Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor, |
3 |
cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui! |
4 |
Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie. |
5 |
O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale! |
6 |
Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale! |
7 |
Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale. |
8 |
Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot! |
9 |
Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău. |
10 |
Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale. |
11 |
Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! |
12 |
Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale! |
13 |
Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale. |
14 |
Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile. |
15 |
Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi. |
16 |
Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău. |
17 |
Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău! |
18 |
Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! |
19 |
Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale! |
20 |
Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale. |
21 |
Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale. |
22 |
Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale. |
23 |
Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale. |
24 |
Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. |
25 |
Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta! |
26 |
Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale! |
27 |
Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. |
28 |
Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău! |
29 |
Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta! |
30 |
Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei. |
31 |
Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine! |
32 |
Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg. |
33 |
Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit! |
34 |
Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea! |
35 |
Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea. |
36 |
Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig! |
37 |
Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta! |
38 |
Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine! |
39 |
Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci Iudacăţile Tale sînt pline de bunătate. |
40 |
Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine! |
41 |
Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta! |
42 |
Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău. |
43 |
Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în Iudacăţile Tale. |
44 |
Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie. |
45 |
Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. |
46 |
Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul. |
47 |
Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc. |
48 |
Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale. |
49 |
Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea! |
50 |
Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă. |
51 |
Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta. |
52 |
Mă gîndesc la Iudacăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi. |
53 |
M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta. |
54 |
Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele. |
55 |
Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta. |
56 |
Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. |
57 |
Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. |
58 |
Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta! |
59 |
Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale. |
60 |
Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale. |
61 |
Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. |
62 |
Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru Iudacăţile Tale cele drepte. |
63 |
Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale. |
64 |
Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale! |
65 |
Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta. |
66 |
Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale. |
67 |
Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău. |
68 |
Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale! |
69 |
Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. |
70 |
Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta. |
71 |
Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale. |
72 |
Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint. |
73 |
Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale! |
74 |
Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. |
75 |
Ştiu, Doamne, că Iudacăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit. |
76 |
Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău! |
77 |
Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea. |
78 |
Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale. |
79 |
Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale! |
80 |
Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine! |
81 |
Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. |
82 |
Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?`` |
83 |
Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale. |
84 |
Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc? |
85 |
Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta. |
86 |
Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă! |
87 |
Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale. |
88 |
Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale! |
89 |
Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri. |
90 |
Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare. |
91 |
După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse. |
92 |
Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea. |
93 |
Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi. |
94 |
Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale. |
95 |
Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale. |
96 |
Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini. |
97 |
Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea. |
98 |
Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. |
99 |
Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale. |
100 |
Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale. |
101 |
Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău. |
102 |
Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. |
103 |
Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea! |
104 |
Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii. |
105 |
Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea. |
106 |
Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte. |
107 |
Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău! |
108 |
Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale! |
109 |
Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta. |
110 |
Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale. |
111 |
Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele. |
112 |
Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit. |
113 |
Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta. |
114 |
Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. |
115 |
Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu! |
116 |
Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea! |
117 |
Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale! |
118 |
Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică. |
119 |
Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale. |
120 |
Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de Iudacăţile Tale. |
121 |
Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei! |
122 |
Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi! |
123 |
Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă. |
124 |
Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale! |
125 |
Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale. |
126 |
Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. |
127 |
De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat: |
128 |
De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii. |
129 |
Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu. |
130 |
Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. |
131 |
Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale. |
132 |
Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău! |
133 |
Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine! |
134 |
Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale! |
135 |
Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale! |
136 |
Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită. |
137 |
Tu eşti drept, Doamne, şi Iudacăţile Tale sînt fără prihană. |
138 |
Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie. |
139 |
Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale. |
140 |
Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte. |
141 |
Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale. |
142 |
Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul. |
143 |
Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea. |
144 |
Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc! |
145 |
Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale. |
146 |
Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale! |
147 |
O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. |
148 |
O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău. |
149 |
Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după Iudacata ta! |
150 |
Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta. |
151 |
Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul. |
152 |
De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna. |
153 |
Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta. |
154 |
Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta. |
155 |
Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale. |
156 |
Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după Iudacăţile Tale! |
157 |
Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale. |
158 |
Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău. |
159 |
Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta! |
160 |
Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice. |
161 |
Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale. |
162 |
Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă. |
163 |
Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta. |
164 |
De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte. |
165 |
Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire. |
166 |
Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale. |
167 |
Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot! |
168 |
Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta. |
169 |
Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta. |
170 |
Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta! |
171 |
Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale! |
172 |
Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte! |
173 |
Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale. |
174 |
Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea. |
175 |
Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi Iudacăţile Tale să mă sprijinească! |
176 |
Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale. |