1 | În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s’a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. |
2 | Domnul i S’a arătat, și i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. |
3 | Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.“ |
4 | Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată |
5 | pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.“ |
6 | Astfel Isaac a rămas la Gherar. |
7 | Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.“ Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. |
8 | Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s’a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca. |
9 | Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, și i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice:„E soru-mea?“ Isaac i-a răspuns:„Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.“ |
10 | Și Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce ușor s’ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, și ne-ai fi făcut vinovați.“ |
11 | Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît.“ |
12 | Isaac a făcut sămănături în țara aceea, și a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvîntat. |
13 | Astfel omul acesta s’a îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. |
14 | Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. |
15 | Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărînă. |
16 | Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă dela noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi.“ |
17 | Isaac a plecat de acolo și a tăbărît în valea Gherar, unde s’a așezat cu locuința. |
18 | Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, și pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; și le-a pus iarăș aceleași nume, pe cari le pusese tatăl său. |
19 | Robii lui Isaac au mai săpat în vale, și au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor. |
20 | Păstorii din Gherar s’au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: „Apa este a noastră.“ Și a pus fîntînii numele Esec, pentrucă se certaseră cu el. |
21 | Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit-o Sitna. |
22 | Pe urmă s’a mutat de acolo, și a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s’au mai certat; și a numit-o Rehobot; „căci“, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară.“ |
23 | De acolo s’a suit la Beer-Șeba. |
24 | Domnul i S’a arătat chiar în noaptea aceea, și i-a zis: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, și îți voi înmulți sămînța, din pricina robului Meu Avraam.“ |
25 | Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă. |
26 | Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, și cu Picol, căpetenia oștirii lui. |
27 | Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine, voi cari mă urîți și m’ați izgonit dela voi?“ |
28 | Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: „Să fie un jurămînt între noi, între noi și tine, și să facem un legămînt cu tine! |
29 | Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.“ |
30 | Isaac le-a dat un ospăț, și au mîncat și au băut. |
31 | S’au sculat dis de dimineață, și s’au legat unul cu altul printr’un jurămînt. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. |
32 | În aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: „Am dat de apă!“ |
33 | Și el a numit-o Șiba. De aceea s’a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi. |
34 | La vîrsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, și pe Basmat, fata Hetitului Elon. |
35 | Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac și Rebeca. |