1 | În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într’o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. |
2 | Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.“ |
3 | Dar Isus le-a răspuns: „Oare n’ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el și ceice erau împreună cu el? |
4 | Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, și a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu-i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? |
5 | Sau n’ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuș sînt nevinovați? |
6 | Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul. |
7 | Dacă ați fi știut ce însemnează: «Milă voiesc, iar nu jertfe,» n’ați fi osîndit pe niște nevinovați. |
8 | Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului.“ |
9 | Isus a plecat de acolo, și a intrat în sinagogă. |
10 | Și iată că în sinagogă era un om care avea o mînă uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?“ |
11 | El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, și-i cade într’o groapă, în ziua Sabatului, să n’o apuce și s’o scoată afară? |
12 | Cu cît mai de preț este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.“ |
13 | Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ți mîna!“ El a întins-o, și mîna s’a făcut sănătoasă ca și cealaltă. |
14 | Fariseii au ieșit afară, și s’au sfătuit cum să omoare pe Isus. |
15 | Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii, |
16 | și le-a poruncit cu totdinadinsul să nu-L facă cunoscut; |
17 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: |
18 | „Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, și va vesti Neamurilor judecata. |
19 | El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. |
20 | Nu va frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata. |
21 | Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.“ |
22 | Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut; și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. |
23 | Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?“ |
24 | Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!“ |
25 | Isus, care le cunoștea gîndurile, le-a zis: „Orice împărăție desbinată împotriva ei însăș, este pustiită; și orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăș, nu poate dăinui. |
26 | Dacă Satana scoate afară pe Satana, este desbinat; deci, cum poate dăinui împărăția lui? |
27 | Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. |
28 | Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi. |
29 | Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, și să-i jăfuiască gospodăria, dacă n’a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa. |
30 | Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu strînge cu Mine, risipește. |
31 | De aceea vă spun: Orice păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfînt nu le va fi iertată. |
32 | Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfînt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. |
33 | Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău: căci pomul se cunoaște după rodul lui. |
34 | Pui de năpîrci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, cînd voi sînteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. |
35 | Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. |
36 | Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. |
37 | Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, și din cuvintele tale vei fi osîndit.“ |
38 | Atunci unii din cărturari și din Farisei au luat cuvîntul, și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!“ |
39 | Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean și preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona. |
40 | Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pîntecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pămîntului. |
41 | Bărbații din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și-l vor osîndi, pentru că ei s’au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decît Iona. |
42 | Împărăteasa dela Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și-l va osîndi, pentru că ea a venit dela marginile pămîntului, ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decît Solomon. |
43 | Duhul necurat, cînd a ieșit dintr’un om, umblă prin locuri fără apă, căutînd odihnă, și n’o găsește. |
44 | Atunci zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit. Și, cînd vine în ea, o găsește goală, măturată și împodobită. |
45 | Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, și starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai așa se va întîmpla și cu acest neam viclean.“ |
46 | Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El. |
47 | Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară, și caută să vorbească cu Tine.“ |
48 | Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese știrea aceasta: „Cine este mama Mea, și cari sînt frații Mei?“ |
49 | Apoi Și-a întins mîna spre ucenicii Săi și a zis: „Iată mama Mea și frații Mei! |
50 | Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.“ |