Iov 37

1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot și sare din locul ei.
2 Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
3 Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreț; și nu mai oprește fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem.
6 El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice același lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi.
7 Pecetluiește mâna tuturor oamenilor, pentru ca toți să se recunoască de făpturi ale Lui.
8 Fiara sălbatică se trage într-o peșteră și se culcă în vizuina ei.
9 Vijelia vine de la miazăzi, și frigul din vânturile de la miazănoapte.
10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheața și micșorează locul apelor mari.
11 Încarcă norii cu aburi și-i risipește scânteietori;
12 mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pământului locuit.
13 Îi face să pară ca o nuia cu care lovește pământul, sau ca un semn al dragostei Lui.
14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Privește liniștit minunile lui Dumnezeu!
15 Știi cum cârmuiește Dumnezeu norii și cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
16 Înțelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui știință este desăvârșită?
17 Știi pentru ce ți se încălzesc veșmintele, când se odihnește pământul de vântul de miazăzi?
18 Poți tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
19 Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neștiutori ca să-I putem vorbi.
20 Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-și dorește pierderea?
21 Acum, firește, nu putem vedea lumina soarelui care strălucește în dosul norilor, dar va trece un vânt și-l va curăța;
22 de la miazănoapte ne vine aurora și ce înfricoșată este măreția care înconjoară pe Dumnezeu!
23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul și dreptatea deplină El nu le frânge.
24 De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Și îndreaptă privirile spre cei ce se cred înțelepți.”