Psalmi 5

1 (Către mai marele cântăreților. De cântat cu flautele. Un psalm al lui David.) Pleacă-Ți urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinele mele!
2 Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog!
3 Doamne, auzi-mi glasul dimineața! Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.
4 Căci Tu nu ești un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu poate locui lângă Tine.
5 Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăști pe cei ce fac fărădelegea
6 și pierzi pe cei mincinoși; Domnul urăște pe oamenii care varsă sânge și înșală.
7 Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în Casa Ta și să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt.
8 Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei! Netezește calea Ta sub pașii mei.
9 Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gâtlejul le este un mormânt deschis, și pe limbă au vorbe lingușitoare.
10 Lovește-i ca pe niște vinovați, Dumnezeule! Fă-i să cadă prin înseși sfaturile lor. Prăbușește-i în mijlocul păcatelor lor fără număr! Căci se răzvrătesc împotriva Ta.
11 Atunci toți cei ce se încred în Tine se vor bucura, se vor înveseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău.
12 Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, și-l înconjori cu bunăvoința Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.