Psalmi 56

1 (Către mai marele cântăreților. Se cântă ca „Porumbel din stejari depărtați”. O cântare de laudă a lui David. Făcută când l-au prins filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci niște oameni mă hărțuiesc. Toată ziua îmi fac război și mă chinuiesc.
2 Toată ziua mă hărțuiesc potrivnicii mei; sunt mulți, și se războiesc cu mine ca niște trufași.
3 Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.
4 Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu cuvântul Lui. Mă încred în Dumnezeu și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni?
5 Întruna ei îmi ating drepturile și n-au decât gânduri rele față de mine.
6 Uneltesc, pândesc și îmi urmăresc pașii, pentru că vor să-mi ia viața.
7 Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor: doboară popoarele, Dumnezeule, în mânia Ta!
8 Tu numeri pașii vieții mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău: nu sunt ele scrise în cartea Ta?
9 Vrăjmașii mei dau înapoi în ziua când Te strig: știu că Dumnezeu este de partea mea.
10 Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu cuvântul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu cuvântul Lui.
11 Mă încred în Dumnezeu și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni?
12 Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruințele pe care Ți le-am făcut; Îți voi aduce jertfe de mulțumire.
13 Căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.