Psalmi 75

1 (Către mai marele cântăreților. „Nu nimici.” Un psalm al lui Asaf. O cântare.) Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!
2 „Atunci când va veni vremea hotărâtă”, zice Domnul, „voi judeca fără părtinire.
3 Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui: căci Eu îi întăresc stâlpii.” (Oprire)
4 Eu zic celor ce se fălesc: „Nu vă făliți!”, și celor răi: „Nu ridicați capul sus!”
5 Nu vă ridicați capul așa de sus, nu vorbiți cu atâta trufie!
6 Căci nici de la Răsărit, nici de la Apus, nici din pustiu nu vine înălțarea.
7 Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, și înalță pe altul.
8 În mâna Domnului este un potir, în care fierbe un vin plin de amestecătură. Când îl varsă, toți cei răi de pe pământ sug, îl sorb și-l beau până în fund!
9 Eu însă voi vesti pururi aceste lucruri; voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.
10 Și voi doborî toate puterile celor răi: puterile celui neprihănit însă se vor înălța.