Proverbe 1

1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții;
3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire;
4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tânărului cunoștință și chibzuință –
5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință –
6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tâlc.
7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura.
8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările mamei tale!
9 Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău și un lanț de aur la gâtul tău.
10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa câștigat de ei!
11 Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat;
12 haidem să-i înghițim de vii, ca Locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se coboară în groapă;
13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe și ne vom umple casele cu pradă;
14 vei avea și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toții!” –
15 Fiule, să nu pornești la drum cu ei, abate-ți piciorul de pe cărarea lor!
16 Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
17 Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
18 căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri.
19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câștig, lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
20 Înțelepciunea strigă pe ulițe, își înalță glasul în piețe:
21 strigă unde e zarva mai mare; la porți, în cetate, își spune cuvintele ei:
22 „Până când veți iubi prostia, proștilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî nebunii știința?
23 Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…
24 Fiindcă eu chem și voi vă împotriviți, fiindcă îmi întind mâna și nimeni nu ia seama,
25 fiindcă lepădați toate sfaturile mele și nu vă plac mustrările mele,
26 de aceea și eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
27 când vă va apuca groaza ca o furtună și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul și strâmtorarea.
28 Atunci mă vor chema, și nu voi răspunde; mă vor căuta, și nu mă vor găsi.
29 Pentru că au urât știința și n-au ales frica Domnului,
30 pentru că n-au iubit sfaturile mele și au nesocotit toate mustrările mele.
31 De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor și se vor sătura cu sfaturile lor.
32 Căci împotrivirea proștilor îi ucide, și liniștea nebunilor îi pierde;
33 dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.