Proverbe 14

1 Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei. –
2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocotește. –
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. –
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade. –
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. –
7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. –
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. –
9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. –
10 Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –
12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –
13 De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz. –
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. –
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16 Înțeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică. –
17 Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât. –
18 Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință. –
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. –
20 Săracul este urât chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. –
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. –
22 În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. –
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți, dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie. –
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. –
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27 Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții. –
28 Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –
29 Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30 O inimă liniștită este viața trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –
31 Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. –
32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. –
33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol. –
34 Neprihănirea înalță pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor. –
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.