Proverbe 15

1 Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia.
2 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. –
3 Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. –
4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. –
5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. –
6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în câștigurile celui rău este tulburare. –
7 Buzele înțelepților seamănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. –
8 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. –
9 Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. –
10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. –
11 Locuința morților și Adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor! –
12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. –
13 O inimă veselă înseninează fața; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit. –
14 Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților găsește plăcere în nebunie. –
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat. –
16 Mai bine puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare! –
17 Mai bine un prânz de verdețuri și dragoste, decât un bou îngrășat și ură. –
18 Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile.
19 Drumul leneșului este ca un hățiș de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. –
20 Un fiu înțelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit disprețuiește pe mama sa. –
21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. –
22 Planurile nu izbutesc, când lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulți sfetnici.”
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, și ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! –
24 Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus, ca să-l abată de la Locuința morților, care este jos. –
25 Domnul surpă casa celor mândri, dar întărește hotarele văduvei. –
26 Gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui. –
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mita va trăi. –
28 Inima celui neprihănit se gândește ce să răspundă, dar gura celor răi împroașcă răutăți. –
29 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniți. –
30 O privire prietenoasă înveselește inima, o veste bună întărește oasele. –
31 Urechea care ia aminte la învățăturile care duc la viață locuiește în mijlocul înțelepților. –
32 Cel ce leapădă certarea își disprețuiește sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. –
33 Frica de Domnul este școala înțelepciunii, și smerenia merge înaintea slavei. –