Ieremia 49

1 Asupra copiilor lui Amon. Așa vorbește Domnul: „N-are Israel fii? Și n-are moștenitori? Atunci pentru ce stăpânește Malcom Gadul și locuiește poporul lui în cetățile lui?
2 De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, când voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărâmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni pe cei ce-l izgoniseră, zice Domnul.
3 Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu saci și bociți-vă alergând încoace și încolo de-a lungul zidurilor! Căci Malcom se duce în robie cu preoții și căpeteniile sale!
4 Ce te lauzi cu văile? Valea ta se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale și ziceai: „Cine va veni împotriva mea?”
5 Iată, voi aduce groaza peste tine, zice Domnul Dumnezeul oștirilor; ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi izgonit drept înainte, și nimeni nu va strânge pe fugari!
6 Dar, după aceea, voi aduce înapoi pe prinșii de război ai copiilor lui Amon, zice Domnul.”
7 Asupra Edomului. Așa vorbește Domnul oștirilor: „Nu mai este înțelepciune în Teman? A pierit chibzuința de la oamenii pricepuți? S-a dus înțelepciunea lor?
8 Fugiți, dați dosul, plecați în peșteri, locuitori ai Dedanului! Căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea când îl voi pedepsi.
9 Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu ți-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor? Dacă ar veni niște hoți noaptea, n-ar pustii decât până s-ar sătura!
10 Dar Eu însumi voi despuia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile, și nu va putea să se ascundă. Copiii lui, frații lui, vecinii lui vor pieri, și el nu va mai fi!
11 Lasă pe orfanii tăi! Eu îi voi ține în viață, și văduvele tale să se încreadă în Mine!”
12 Căci așa vorbește Domnul: „Iată că cei ce nu trebuiau să bea potirul totuși îl vor bea; și tu să rămâi nepedepsit? Nu, nu vei rămâne nepedepsit, ci îl vei bea și tu!
13 Căci pe Mine însumi jur, zice Domnul, că Boțra va fi dată pradă pustiiri, ocării, nimicirii și blestemului, și toate cetățile ei se vor preface în niște dărâmături veșnice.”
14 Am auzit o veste de la Domnul, și un sol a fost trimis printre neamuri: „Strângeți-vă și porniți împotriva ei! Sculați-vă pentru război!
15 Căci iată, te voi face mic printre neamuri, disprețuit printre oameni.
16 Înfumurarea ta, îngâmfarea inimii tale te-a rătăcit, pe tine care locuiești în crăpăturile stâncilor și care stai pe vârful dealurilor. Dar, chiar dacă ți-ai așeza cuibul tot atât de sus ca al vulturului, și de acolo te voi prăbuși, zice Domnul.
17 Edomul va fi pustiit; toți cei ce vor trece pe lângă el se vor mira și vor fluiera pentru toate rănile lui.
18 Ca și Sodoma și Gomora, și cetățile vecine, care au fost nimicite, zice Domnul, nici el nu va mai fi locuit, și nimeni nu se va mai așeza acolo…
19 Iată, vrăjmașul se suie ca un leu de pe malurile îngâmfate ale Iordanului împotriva locuinței tale tari; deodată voi face Edomul să fugă de acolo și voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta împotrivă?
20 De aceea, ascultați hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Edomului și planurile pe care le-a făcut împotriva locuitorilor din Teman: „Cu adevărat îi vor târî ca pe niște oi slabe, cu adevărat li se va pustii locuința!
21 De vuietul căderii lor se cutremură pământul; strigătul lor se aude până la Marea Roșie…
22 Iată, ca vulturul înaintează vrăjmașul și zboară, își întinde aripile peste Boțra, și în ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile nașterii.”
23 Asupra Damascului. „Hamatul și Arpadul sunt roșii de rușine, căci au auzit o veste rea, și tremură; frica lor este ca o mare înfuriată care nu se poate potoli.
24 Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile ca pe o femeie în durerile nașterii. –
25 Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei Mele! –
26 De aceea tinerii ei vor cădea pe ulițe și toți bărbații ei de război vor pieri în ziua aceea, zice Domnul oștirilor.
27 Voi pune foc zidurilor Damascului, și va mistui casele împărătești din Ben-Hadad.”
28 Asupra Chedarului și împărățiilor Hațorului, pe care le-a bătut Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Așa vorbește Domnul: „Sculați-vă, suiți-vă împotriva Chedarului și nimiciți pe fiii răsăritului!
29 Le vor lua corturile și turmele, le vor ridica pânzele, tot calabalâcul și cămilele, și le vor striga: „Spaimă de jur împrejur!”
30 Fugiți, fugiți din toate puterile voastre, căutați o locuință deoparte, locuitori ai Hațorului! – zice Domnul – căci Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a luat o hotărâre împotriva voastră, a făcut un plan împotriva voastră.
31 Sculați-vă, suiți-vă împotriva unui neam liniștit care locuiește fără teamă, zice Domnul; n-are nici porți, nici zăvoare și locuiește singur.
32 Cămilele lor vor fi de jaf, și mulțimea turmelor lor va fi o pradă. Voi risipi în toate vânturile pe cei ce-și rad colțurile bărbii și le voi aduce pieirea din toate părțile – zice Domnul.
33 Hațorul va fi astfel vizuina șacalilor, un pustiu pe vecie; nimeni nu va locui în el și niciun om nu va ședea în el.”
34 Cuvântul Domnului care a fost spus prorocului Ieremia asupra Elamului, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, sună astfel:
35 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Iată, voi sfărâma arcul Elamului, puterea lui de căpetenie.
36 Voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului, îi voi risipi în toate vânturile acestea, și nu va fi niciun popor la care să n-ajungă fugari din Elam.
37 Voi face ca locuitorii Elamului să tremure înaintea vrăjmașilor lor și înaintea celor ce vor să-i omoare. Voi aduce nenorociri peste ei, mânia Mea aprinsă, zice Domnul, și-i voi urmări cu sabia, până ce îi voi nimici.
38 Îmi voi așeza scaunul de domnie în Elam și-i voi nimici împăratul și căpeteniile, zice Domnul.
39 Dar în zilele de apoi voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Elamului, zice Domnul.”