Ezechiel 12

1	Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
2	„Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei case de îndărătnici, care au ochi să vadă, și nu văd, urechi de auzit, și n-aud; căci sunt o casă de răzvrătiți.
3	De aceea, fiul omului, pregătește-ți lucrurile de călătorie și pleacă ziua sub ochii lor! Pleacă, în fața lor, din locul unde ești și du-te în alt loc: poate că vor vedea că sunt o casă de îndărătnici.
4	Scoate-ți lucrurile, ca niște lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor; dar pleacă seara în fața lor, cum pleacă cei ce se duc în robie.
5	Să spargi zidul sub ochii lor și să-ți scoți lucrurile pe acolo.
6	Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoți afară pe negură, să-ți acoperi fața și să nu te uiți la pământ; căci vreau să fii un semn pentru casa lui Israel.”
7	Am făcut cum mi se poruncise: mi-am scos lucrurile ziua ca pentru călătorie, seara am spart zidul cu mâna și le-am scos pe negură, și le-am pus pe umăr în fața lor.
8	Dimineața însă cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
9	„Fiul omului, nu ți-a zis casa lui Israel, această casă de îndărătnici: „Ce faci?”?
10	Spune-le: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Prorocia aceasta privește pe domnul care este la Ierusalim și pe toată casa lui Israel care se află acolo.”
11	Spune: „Eu sunt un semn pentru voi! Cum am făcut eu, așa li se va face și lor: se vor duce într-o țară străină în robie.
12	Domnitorul care este în mijlocul lor își va pune lucrurile pe umăr și va pleca pe negură; vor sparge zidul ca să-l scoată afară; își va acoperi fața, ca să nu vadă pământul cu ochii.
13	Îmi voi întinde mreaja peste el și va fi prins în lațul Meu; îl voi duce la Babilon, în țara haldeilor; dar nu-i va vedea și va muri acolo.
14	Pe toți cei ce stau în jurul lui și îi sunt de ajutor și pe toate oștile lui, îi voi risipi în toate vânturile și voi scoate sabia după ei.
15	Atunci vor ști că Eu sunt Domnul, când îi voi împrăștia printre neamuri și îi voi risipi în felurite țări.
16	Dar voi lăsa din ei vreo câțiva oameni care vor scăpa de sabie, de foamete și de ciumă ca să istorisească toate urâciunile lor printre neamurile la care vor merge și să știe că Eu sunt Domnul.”
17	Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
18	„Fiul omului, îți vei mânca pâinea tremurând și îți vei bea apa cu neliniște și groază.
19	Spune poporului din țară: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre locuitorii Ierusalimului din țara lui Israel: „Ei își vor mânca pâinea cu neliniște și își vor bea apa cu groază; căci țara le va fi jefuită de tot ce are, din pricina silniciei tuturor celor ce o locuiesc.
20	Cetățile pline cu popor vor fi nimicite, și țara va fi pustiită, ca să știți că Eu sunt Domnul.”
21	Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
22	„Fiul omului, ce înseamnă acest cuvânt de batjocură pe care-l întrebuințați în țara lui Israel: „Zilele se lungesc, și toate vedeniile rămân neîmplinite”?
23	De aceea spune-le: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Voi face să înceteze acest cuvânt de batjocură și nu se va mai întrebuința în Israel.” De aceea spune-le: „Se apropie zilele și toate vedeniile se vor împlini!”
24	Căci nu vor mai fi vedenii mincinoase, nici prorocii înșelătoare în mijlocul casei lui Israel!
25	Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune se va împlini și nu va mai fi amânat; da, în zilele voastre, casă de îndărătnici, voi rosti un cuvânt și-l voi împlini, zice Domnul Dumnezeu.”
26	Cuvântul Domnului mi-a vorbit apoi astfel:
27	„Fiul omului, iată, casa lui Israel zice: „Vedeniile pe care le are el nu sunt aproape să se împlinească și prorocește pentru vremuri depărtate!”
28	De aceea spune-le: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Nu va mai fi zăbavă în împlinirea cuvintelor Mele; ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini, zice Domnul Dumnezeu.”