1 | Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi: |
2 | „V-am iubit, zice Domnul! Și voi ziceți: „Cu ce ne-ai iubit?” Nu este Esau frate cu Iacov? – zice Domnul; totuși am iubit pe Iacov, |
3 | și am urât pe Esau, i-am prefăcut munții într-o pustietate, și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustiu. |
4 | Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciți, dar vom ridica iarăși dărâmăturile!”, așa vorbește Domnul oștirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: „Țara răutății” și „Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna”! |
5 | Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta și veți zice: „Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!” |
6 | Un fiu cinstește pe tatăl său și o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine? – zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care nesocotiți Numele Meu și care ziceți: „Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?” |
7 | Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate necurate! Și dacă ziceți: „Cu ce Te-am spurcat?” Prin faptul că ați zis: „Masa Domnului este de disprețuit!” |
8 | Când aduceți ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceți una șchioapă sau bolnavă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seama de ea? – zice Domnul oștirilor. |
9 | Și acum, vă rog, rugați-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi! Vă va primi El cu bunăvoință când mâinile voastre fac astfel de lucruri? – zice Domnul oștirilor. |
10 | Cine din voi va închide porțile, ca să n-aprindeți degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi, zice Domnul oștirilor, și darurile de mâncare din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute! |
11 | Căci de la răsăritul soarelui până la asfințit, Numele Meu este mare între neamuri și pretutindeni se arde tămâie în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mâncare curate; căci mare este Numele Meu între neamuri, zice Domnul oștirilor. |
12 | Dar voi îl pângăriți prin faptul că ziceți: „Masa Domnului este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de disprețuit!” |
13 | Voi ziceți: „Ce mai osteneală!” și o disprețuiți, zice Domnul oștirilor; și aduceți ce este furat, șchiop sau bolnav. Iată darurile de mâncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mâinile voastre? – zice Domnul. |
14 | Nu! Blestemat să fie înșelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită bolnavă! Căci Eu sunt un Împărat mare, zice Domnul oștirilor, și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri. |