Marcu 11

1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au fost lângă Betfaghe și Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi
2 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat încă niciun om; dezlegați-l și aduceți-Mi-l.
3 Dacă vă va întreba cineva: „Pentru ce faceți lucrul acesta?”, să răspundeți: „Domnul are trebuință de el.” Și îndată îl va trimite înapoi aici.”
4 Ucenicii s-au dus, au găsit măgărușul legat afară lângă o ușă, la cotitura drumului, și l-au dezlegat.
5 Unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul acesta?”
6 Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Și i-au lăsat să plece.
7 Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el, și Isus a încălecat pe el.
8 Mulți oameni își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmp.
9 Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau după Isus strigau: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
10 Binecuvântată este Împărăția care vine, Împărăția părintelui nostru David! Osana în cerurile preaînalte!”
11 Isus a intrat în Ierusalim și S-a dus în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania cu cei doisprezece.
12 A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit.
13 A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.
14 Atunci a luat cuvântul și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii au auzit aceste vorbe.
15 Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.
17 Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: „Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile”? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.”
18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învățătura Lui.
19 Ori de câte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate.
20 Dimineața, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.
21 Petru și-a adus aminte de cele petrecute și a zis lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.”
22 Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu!
23 Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: „Ridică-te și aruncă-te în mare”, și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24 De aceea vă spun că orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea.
25 Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre.
26 Dar, dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.”
27 S-au dus din nou în Ierusalim. Și, pe când Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii
28 și I-au zis: „Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți-a dat puterea aceasta ca să le faci?”
29 Isus le-a răspuns: „Am să vă pun și Eu o întrebare; răspundeți-Mi la ea, și apoi vă voi spune și Eu cu ce putere fac aceste lucruri.
30 Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Răspundeți-Mi!”
31 Ei însă vorbeau astfel între ei: „Dacă răspundem: „Din cer”, va zice: „Dar de ce nu l-ați crezut?”
32 Și dacă vom răspunde: „De la oameni…” se temeau de norod, căci toți socoteau că Ioan a fost în adevăr un proroc.
33 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu știm.” Și Isus le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.”