| 1 | Iov a luat cuvîntul şi a zis: |
| 2 | ,,S'ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteţi voi, şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea! |
| 3 | Am şi eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe cari le spuneţi voi? |
| 4 | Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! |
| 5 | Dispreţ în nenorocire! -iată zicerea celor fericiţi: dă brînci cui alunecă cu piciorul! |
| 6 | Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. |
| 7 | Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa, păsările cerului, şi îţi vor spune; |
| 8 | vorbeşte pămîntului, şi te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti. |
| 9 | Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? |
| 10 | El ţine în mînă sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc. |
| 11 | Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările? |
| 12 | La bătrîni se găseşte înţelepciunea, şi într'o viaţă lungă e priceperea. |
| 13 | La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sînt. |
| 14 | Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine -l închide El, nimeni nu -l va scăpa. |
| 15 | El opreşte apele şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pămîntul. |
| 16 | El are puterea şi înţelepciunea; El stăpîneşte pe celce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii. |
| 17 | El ia robi pe sfetnici, şi turbură mintea Iudacătorilor. |
| 18 | El desleagă legătura împăraţilor, şi le pune o frînghie în jurul coapselor. |
| 19 | El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici |
| 20 | El taie vorba celor meşteri la vorbă; El ia mintea celor bătrîni. |
| 21 | El varsă dispreţul asupra celor mari; El desleagă brîul celor tari. |
| 22 | El descopere ce este ascuns în întunerec, El aduce la lumină umbra morţii. |
| 23 | El face pe neamuri să crească, şi El le nimiceşte; El le întinde pînă departe, şi El le aduce înapoi în hotarele lor. |
| 24 | El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, |
| 25 | unde bîjbăie prin întunerec, şi nu văd desluşit; El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi. |