| 1 | Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci! |
| 2 | Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui? |
| 3 | Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme! |
| 4 | Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine, şi dă -i ajutorul Tău, |
| 5 | ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, şi să mă laud cu moştenirea Ta! |
| 6 | Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvîrşit nelegiuirea, am făcut rău. |
| 7 | Părinţii noştri în Egipt n'au luat aminte la minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, şi au fost neascultători la mare, la marea Roşie. |
| 8 | Dar El i -a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Şi arate puterea. |
| 9 | A mustrat marea Roşie, şi ea s'a uscat; şi i -a trecut prin adîncuri ca printr'un pustiu. |
| 10 | I -a scăpat din mîna celui ce -i ura, şi i -a izbăvit din mîna vrăjmaşului. |
| 11 | Apele au acoperit pe protivnicii lor. N'a rămas unul măcar din ei. |
| 12 | Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cîntat laudele Lui. |
| 13 | Dar au uitat curînd lucrările Lui, şi n'au aşteptat împlinirea planurilor Lui. |
| 14 | Ci i -a apucat pofta în pustie, şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate. |
| 15 | El le -a dat ce cereau; dar a trimes o molimă printre ei. |
| 16 | În tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, sfîntul Domnului. |
| 17 | Atunci s'a deschis pămîntul, şi a înghiţit pe Datan, şi s'a închis deasupra cetei lui Abiram. |
| 18 | Focul le -a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi. |
| 19 | Au făcut un viţel în Horeb. S'au închinat înaintea unui chip turnat, |
| 20 | şi au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănîncă iarbă. |
| 21 | Au uitat pe Dumnezeu, Mîntuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt, |
| 22 | minuni în ţara lui Ham, semne minunate la marea Roşie. |
| 23 | Şi El a vorbit să -i nimicească: dar Moise, alesul său, a stătut la mijloc înaintea Lui, ca să -L abată dela mînia Lui şi să -L oprească să -i nimicească. |
| 24 | Ei au nesocotit ţara desfătărilor; n'au crezut în Cuvîntul Domnului, |
| 25 | ci au cîrtit în corturile lor, şi n'au ascultat de glasul Lui. |
| 26 | Atunci El a ridicat mîna şi a jurat că -i va face să cadă în pustie, |
| 27 | că le va doborî sămînţa printre neamuri, şi -i va împrăştia în mijlocul ţărilor. |
| 28 | Ei s'au alipit de Baal-Peor, şi au mîncat vite jertfite morţilor. |
| 29 | Au mîniat astfel pe Domnul prin faptele lor, şi o urgie a izbucnit între ei. |
| 30 | Dar Fineas s'a sculat şi a făcut Iudacată, şi astfel urgia s'a oprit. |
| 31 | Lucrul acesta i -a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie. |
| 32 | Ei au mîniat pe Domnul la apele Meriba; şi Moise a fost pedepsit din pricina lor. |
| 33 | Căci s'au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele. |
| 34 | Ei n'au nimicit popoarele, pe cari le poruncise Domnul să le nimicească. |
| 35 | Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor, |
| 36 | au slujit idolilor lor, cari au fost o cursă pentru ei. |
| 37 | Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli, |
| 38 | au vărsat sînge nevinovat, sîngele fiilor şi fiicelor lor, pe cari i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri. |
| 39 | S'au spurcat prin faptele lor, au desfrînat prin faptele lor. |
| 40 | Atunci Domnul S'a aprins de mînie împotriva poporului Său, şi a urît moştenirea Lui. |
| 41 | I -a dat în mînile neamurilor, cei ce îi urau au stăpînit peste ei, |
| 42 | vrăjmaşii lor i-au asuprit, şi au fost smeriţi supt puterea lor. |
| 43 | El de mai multe ori i -a izbăvit, dar ei s'au arătat neascultători în planurile lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor. |
| 44 | Dar El le -a văzut strîmtorarea, cînd le -a auzit strigătele. |
| 45 | Şi -a adus aminte de legămîntul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare: |
| 46 | a stîrnit pentru ei mila tuturor celor ce i ţineau prinşi de război. |
| 47 | Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strînge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfînt, şi să ne fălim cu lauda Ta! |
| 48 | Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecincie în vecinicie! Şi tot poporul să zică: ,,Amin! Lăudaţi pe Domnul!`` |