| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară. |
| 2 | Cu mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădeşti pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei. |
| 3 | Căci nu prin sabia lor au pus mîna pe ţară, nu braţul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentrucă îi iubeai. |
| 4 | Dumnezeule, Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov! |
| 5 | Cu Tine doborîm pe vrăjmaşii noştri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noştri. |
| 6 | Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa; |
| 7 | ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc. |
| 8 | Noi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire). |
| 9 | Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre; |
| 10 | ne faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului, şi ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela noi. |
| 11 | Ne dai ca pe nişte oi de mîncat, şi ne risipeşti printre neamuri. |
| 12 | Vinzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu -l socoteşti de mare preţ. |
| 13 | Ne faci de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară. |
| 14 | Ne faci de pomină printre neamuri, şi pricină de clătinare din cap printre popoare. |
| 15 | Ocara mea este totdeauna înaintea mea, şi ruşinea îmi acopere faţa, |
| 16 | la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte, la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului. |
| 17 | Toate acestea ni se întîmplă, fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legămîntul Tău: |
| 18 | da, inima nu ni s'a abătut, paşii nu ni s'au depărtat de pe cărarea Ta, |
| 19 | ca să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor, şi să ne acoperi cu umbra morţii. |
| 20 | Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru, şi ne-am fi întins mînile spre un dumnezeu străin, |
| 21 | n'ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii? |
| 22 | Dar din pricina Ta sîntem junghiaţi în toate zilele, sîntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie. |
| 23 | Trezeşte-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie! |
| 24 | Pentruce Îţi ascunzi Faţa? Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră? |
| 25 | Căci sufletul ne este doborît în ţărînă de mîhnire, trupul nostru este lipit de pămînt. |
| 26 | Scoală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta! |
