| 1 | Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, |
| 2 | pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii; |
| 3 | pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de Iudacată şi de nepărtinire; |
| 4 | ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, - |
| 5 | să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă- |
| 6 | pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc. |
| 7 | Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura. |
| 8 | Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale! |
| 9 | Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău. |
| 10 | Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei! |
| 11 | Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; |
| 12 | haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; |
| 13 | vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă; |
| 14 | vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` - |
| 15 | fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor! |
| 16 | Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge. |
| 17 | Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor; |
| 18 | căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. |
| 19 | Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. |
| 20 | Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe: |
| 21 | strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei: |
| 22 | ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa? |
| 23 | Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele... |
| 24 | Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama, |
| 25 | fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele, |
| 26 | de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza, |
| 27 | cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea. |
| 28 | Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi. |
| 29 | Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului, |
| 30 | pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele. |
| 31 | De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor. |
| 32 | Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde; |
| 33 | dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău. |
