| 1 | Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: |
| 2 | pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom. |
| 3 | Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare. |
| 4 | Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta. |
| 5 | Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri. |
| 6 | Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese, |
| 7 | căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine. |
| 8 | Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute. |
| 9 | Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte. |
| 10 | Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor, |
| 11 | căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. |
| 12 | Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei. |
| 13 | Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. |
| 14 | Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor. |
| 15 | Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura; |
| 16 | şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine. |
| 17 | Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul; |
| 18 | căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea. |
| 19 | Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă. |
| 20 | Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne. |
| 21 | Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe. |
| 22 | Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit. |
| 23 | Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea. |
| 24 | Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. |
| 25 | Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut. |
| 26 | Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele. |
| 27 | Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă. |
| 28 | Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi. |
| 29 | Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi? |
| 30 | Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. |
| 31 | Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, |
| 32 | dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc. |
| 33 | Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii. |
| 34 | Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. |
| 35 | ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`` |
