| 1 | Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei; |
| 2 | căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. - |
| 3 | Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte; |
| 4 | prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute. |
| 5 | Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga. |
| 6 | Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. - |
| 7 | Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la Iudacată. - |
| 8 | Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - |
| 9 | Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - |
| 10 | Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. - |
| 11 | Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. - |
| 12 | Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - |
| 13 | Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale. |
| 14 | Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. - |
| 15 | Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna. |
| 16 | Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire. |
| 17 | Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el, |
| 18 | ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. - |
| 19 | Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi! |
| 20 | Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. - |
| 21 | Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi! |
| 22 | Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! - |
| 23 | Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în Iudacăţi.`` - |
| 24 | Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile. |
| 25 | Dar celor ce Iudacă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. - |
| 26 | Un răspuns bun este ca un sărut pe buze. |
| 27 | Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. - |
| 28 | Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? - |
| 29 | Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` - |
| 30 | Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. |
| 31 | Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. |
| 32 | M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut. |
| 33 | ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``... |
| 34 | Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat. |
