| 1 | Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, |
| 2 | dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale, |
| 3 | fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el. |
| 4 | Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale! |
| 5 | Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului... |
| 6 | Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! |
| 7 | Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; |
| 8 | totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului. |
| 9 | Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău? |
| 10 | Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!... |
| 11 | Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat. |
| 12 | Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, |
| 13 | clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele. |
| 14 | Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri. |
| 15 | De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac. |
| 16 | Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte: |
| 17 | ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, |
| 18 | inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, |
| 19 | martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi. |
| 20 | Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale: |
| 21 | leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît. |
| 22 | Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare! |
| 23 | Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii. |
| 24 | Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. |
| 25 | N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. |
| 26 | Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. |
| 27 | Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? |
| 28 | Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele? |
| 29 | Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit. |
| 30 | Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame; |
| 31 | Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă. |
| 32 | Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa. |
| 33 | Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge. |
| 34 | Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării; |
| 35 | nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. |
