| 1 | Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii, |
| 2 | şi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?`` |
| 3 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi: |
| 4 | Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?`` |
| 5 | Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-aţi crezut?` |
| 6 | Şi dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.`` |
| 7 | Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan. |
| 8 | Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.`` |
| 9 | Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată. |
| 10 | La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale. |
| 11 | A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale. |
| 12 | A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară. |
| 13 | Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.`` |
| 14 | Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis: ,,Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.`` |
| 15 | Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei? |
| 16 | Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!`` |
| 17 | Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? |
| 18 | Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?`` |
| 19 | Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. |
| 20 | Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului. |
| 21 | Iscoditorii aceştia L-au întrebat: ,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr. |
| 22 | Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?`` |
| 23 | Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiţi? |
| 24 | Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei. |
| 25 | Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` |
| 26 | Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut. |
| 27 | Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus: |
| 28 | ,,Învăţătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.` |
| 29 | Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii. |
| 30 | Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii. |
| 31 | A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii. |
| 32 | La urma tuturor, a murit şi femeia. |
| 33 | Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.`` |
| 34 | Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită; |
| 35 | dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. |
| 36 | Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. |
| 37 | Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.` |
| 38 | Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.`` |
| 39 | Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis: ,,Învăţătorule, bine ai zis.`` |
| 40 | Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare. |
| 41 | Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? |
| 42 | Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea, |
| 43 | pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.` |
| 44 | Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` |
| 45 | Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: |
| 46 | ,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe; |
| 47 | şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.`` |
