| 1 | Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v'am propovăduit -o, pe care aţi primit -o, în care aţi rămas, |
| 2 | şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v'am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut. |
| 3 | V'am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; |
| 4 | că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi; |
| 5 | şi că S'a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. |
| 6 | După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit. |
| 7 | În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. |
| 8 | După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s'a arătat şi mie. |
| 9 | Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu. |
| 10 | Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine. |
| 11 | Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut. |
| 12 | Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor? |
| 13 | Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n'a înviat. |
| 14 | Şi dacă n'a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credinţa voastră. |
| 15 | Ba încă noi sîntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, cînd nu L -a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază. |
| 16 | Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n'a înviat. |
| 17 | Şi dacă n'a înviat Hristos, credinţa voastră este zădarnică, voi sînteţi încă în păcatele voastre, |
| 18 | şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sînt pierduţi. |
| 19 | Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii! |
| 20 | Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi. |
| 21 | Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor. |
| 22 | Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos; |
| 23 | dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos este cel dintîi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sînt ai lui Hristos. |
| 24 | În urmă, va veni sfîrşitul, cînd El va da Împărăţia în mînile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire şi orice putere. |
| 25 | Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale. |
| 26 | Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea. |
| 27 | Dumnezeu, în adevăr, ,,a pus totul supt picioarele Lui``. Dar cînd zice că totul I -a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I -a supus totul. |
| 28 | Şi cînd toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I -a supus toate lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toţi. |
| 29 | Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi? |
| 30 | Şi de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă? |
| 31 | În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. |
| 32 | Dacă, vorbind în felul oamenilor, m'am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morţii, atunci ,,să mîncăm şi să bem, căci mîne vom muri``. |
| 33 | Nu vă înşelaţi: ,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``. |
| 34 | Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sînt între voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun. |
| 35 | Dar va zice cineva: ,,Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?`` |
| 36 | Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întîi. |
| 37 | Şi cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie de altă sămînţă. |
| 38 | Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei. |
| 39 | Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor. |
| 40 | Tot aşa, sînt trupuri cereşti şi trupuri pămînteşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pămînteşti. |
| 41 | Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea. |
| 42 | Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire; |
| 43 | este sămănat în ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere. |
| 44 | Este sămănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc. |
| 45 | De aceea este scris: ,,Omul dintîi Adam a fost făcut un suflet viu.`` Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă. |
| 46 | Dar întîi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă. |
| 47 | Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer. |
| 48 | Cum este cel pămîntesc, aşa sînt şi cei pămînteşti; cum este Cel ceresc, aşa sînt şi cei cereşti. |
| 49 | Şi după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc. |
| 50 | Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea. |
| 51 | Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, |
| 52 | într'o clipă, într'o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. |
| 53 | Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. |
| 54 | Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: ,,Moartea a fost înghiţită de biruinţă. |
| 55 | Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?`` |
| 56 | Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea. |
| 57 | Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! |
| 58 | De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică. |
