| 1 | Adam s’a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, și a născut pe Cain. Și a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!“ |
| 2 | A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. |
| 3 | După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului. |
| 4 | Abel a adus și el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui; |
| 5 | dar spre Cain și spre jertfa lui, n’a privit cu plăcere. Cain s’a mîniat foarte tare, și i s’a posomorît fața. |
| 6 | Și Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mîniat, și pentru ce ți s’a posomorît fața? |
| 7 | Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpînești.“ |
| 8 | Însă Cain a zis fratelui său Abel: „Haidem să ieșim la cîmp.“ Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s’a ridicat împotriva fratelui său Abel, și l-a omorît. |
| 9 | Domnul a zis lui Cain: „Unde este fratele tău Abel?“ El a răspuns: „Nu știu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?“ |
| 10 | Și Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut? Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine. |
| 11 | Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău! |
| 12 | Cînd vei lucra pămîntul, să nu-ți mai dea bogăția lui. Pribeag și fugar să fii pe pămînt.“ |
| 13 | Cain a zis Domnului: „Pedeapsa mea e prea mare ca s’o pot suferi. |
| 14 | Iată că Tu mă izgonești azi de pe fața pămîntului; eu voi trebui să mă ascund de Fața Ta, și să fiu pribeag și fugar pe pămînt; și oricine mă va găsi, mă va omorî.“ |
| 15 | Domnul i-a zis: „Nicidecum; ci dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de șapte ori.“ Și Domnul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu-l omoare. |
| 16 | Apoi, Cain a ieșit din Fața Domnului, și a locuit în țara Nod, la răsărit de Eden. |
| 17 | Cain s’a împreunat cu nevastă-sa; ea a rămas însărcinată și a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, și a pus acestei cetăți numele fiului său Enoh. |
| 18 | Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metușael; și Metușael a fost tatăl lui Lameh. |
| 19 | Lameh și-a luat două neveste: numele uneia era Ada, și numele celeilalte era Țila. |
| 20 | Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele. |
| 21 | Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta și cu cavalul. |
| 22 | Țila, de partea ei, a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama. |
| 23 | Lameh a zis nevestelor sale:„Ada și Țila, ascultați glasul meu!Nevestele lui Lameh, ascultați cuvîntul meu!Am omorît un om pentru rana mea,Și un tînăr pentru vînătăile mele. |
| 24 | Cain va fi răzbunat de șapte ori,Iar Lameh de șaptezeci de ori cîte șapte.“ |
| 25 | Adam s’a împreunat iarăși cu nevastă-sa; ea a născut un fiu, și i-a pus numele Set; „căci“, a zis ea, „Dumnezeu mi-a dat o altă sămînță în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain.“ |
| 26 | Lui Set i s’a născut și lui un fiu, și i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului. |
