HomeMenu
Jesus · Bible · HTML · CSS · JS · PHP · SVG · Applications

2 Împărați 18

1În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda.
2Avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia.
3El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.
4A îndepărtat înălțimile, a sfărîmat stîlpii idolești, a tăiat Astarteele, și a sfărîmat în bucăți șarpele de aramă, pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuștan.
5El și-a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; și dintre toți împărații lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost înainte de el, n’a fost niciunul ca el.
6El s’a alipit de Domnul, nu s’a abătut dela El, și a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.
7Și Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut. El s’a răsculat împotriva împăratului Asiriei, și nu i-a mai fost supus.
8A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, și le-a pustiit ținutul, dela toate turnurile de pază pînă la cetățile întărite.
9În al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s’a suit împotriva Samariei, și a împresurat-o.
10După trei ani, a luat-o, în al șaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria.
11Împăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, și i-a așezat la Halah și Habor, lîngă rîul Gozan, și în cetățile Mezilor,
12pentrucă n’ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, și călcaseră legămîntul Lui; pentrucă nici n’ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.
13În al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s’a suit împotriva tuturor cetăților întărite din Iuda, și a pus stăpînire pe ele.
14Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis: „Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.“ Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur.
15Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului.
16Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise ușile și ușiorii Templului Domnului.
17Împăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, și pe Rabșache cu o oștire puternică. S’au suit și au ajuns la Ierusalim. Cînd s’au suit și au ajuns, s’au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului.
18Au chemat pe împărat; și Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s’a dus la ei, cu Șebna, logofătul, și cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.
19Rabșache le-a zis: „Spuneți lui Ezechia: «Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești?“
20Tu ai zis: «Pentru război trebuie chibzuință și putere.» Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ți-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea?
21Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți ceice se încred în el.
22Poate că îmi veți spune: «În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.» Dar nu este El acela ale cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda și Ierusalimului: «Să vă închinați înaintea altarului acestuia la Ierusalim?»
23Acum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îți voi da două mii de cai, să vedem dacă poți din partea ta să dai atîția călăreți ca să încalece pe ei.
24Și cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îți pui încrederea în Egipt pentru cară și călăreți.
25De altfel, oare fără voia Domnului m’am suit eu împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: „Suie-te împotriva țării acesteia, și nimicește-o.“
26Eliachim, fiul, lui Hilchia, Șebna și Ioah, au zis lui Rabșache: „Vorbește robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înțelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.“
27Rabșache le-a răspuns: „Oare stăpînului tău și ție m’a trimes stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni cari stau pe zid să-și mănînce balega și să-și bea udul cu voi?“
28Atunci Rabșache, înaintînd, a strigat cu glas tare în limba iudaică, și a zis: „Ascultați cuvîntul marelui împărat, împăratul Asiriei!
29Așa vorbește împăratul: «Să nu vă înșele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mîna mea.
30Să nu vă facă Ezechia să vă încredeți în Domnul, zicînd: «Domnul ne va izbăvi, și cetatea aceasta nu va fi dată în mînile împăratului Asiriei.»
31N’ascultați de Ezechia; căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine, supuneți-vă mie, și fiecare din voi va mînca din via lui și din smochinul lui, fiecare va bea apă din fîntîna lui,
32pînă voi veni, și vă voi duce într’o țară ca a voastră, într’o țară cu grîu și cu vin, o țară cu pîne și vii, o țară cu măslini de untdelemn și miere, și veți trăi și nu veți muri. N’ascultați dar de Ezechia, care vă amăgește zicînd: «Domnul ne va izbăvi.»
33Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare țara lui din mîna împăratului Asiriei?
34Unde sînt dumnezeii Hamatului și Arpadului? Unde sînt dumnezeii Sefarvaimului, Henei și Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mîna mea?
35Cari dintre toți dumnezeii acestor țări și-au izbăvit țara din mîna mea, pentruca și Domnul să izbăvească Ierusalimul din mîna mea?“
36Poporul a tăcut, și nu i-a răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeți.“
37Și Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Șebna, logofătul, și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfîșiate, și i-au spus cuvintele lui Rabșache.