HomeMenu
Jesus · Bible · HTML · CSS · JS · PHP · SVG · Applications

2 Împărați 25

1În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, și a ridicat întărituri de jur împrejur.
2Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia.
3În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, și nu era pîne pentru poporul țării.
4Atunci s’a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie.
5Dar oștirea Haldeilor a urmărit pe împărat, și l-a ajuns în cîmpiile Ierihonului, și toată oștirea lui s’a risipit dela el.
6Au prins pe împărat, și l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; și s’a rostit o hotărîre împotriva lui.
7Fiii lui Zedechia au fost junghiați în fața lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanțuri de aramă, și l-au dus la Babilon.
8În ziua a șaptea a lunii a cincea, – era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, – a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, și a intrat în Ierusalim.
9A ars Casa Domnului, casa împăratului, și toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnătate oarecare.
10Toată oștirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
11Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului, și pe cealaltă mulțime.
12Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri și lucrători de pămînt cîțiva din cei mai săraci din țară.
13Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, și au dus arama în Babilon.
14Au luat cenușarele, lopețile, mucările, ceștile și toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.
15Căpetenia străjerilor a mai luat și tigăile pentru cărbuni și lighenele, tot ce era de aur și tot ce era de argint.
16Cei doi stîlpi, marea, și temeliile, pe cari le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.
17Înălțimea unui stîlp era de optsprezece coți, și deasupra avea un coperiș de aramă, a cărui înălțime era de trei coți; împrejurul coperișului era o împletitură în chip de rețea și rodii, toate de aramă; tot așa avea și al doilea stîlp cu împletitura în chip de rețea.
18Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului.
19Și din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii împăratului și cari au fost găsiți în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul țării, și șasezeci de oameni din poporul țării, cari se aflau în cetate.
20Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat, și i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla.
21Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorît la Ribla, în țara Hamatului. a fost dus în robie Iuda, departe de țara lui.
22Și Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, și pe care-l lăsase în țara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan.
23Cînd au auzit toate căpeteniile oștilor, ei și oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s’au dus la Ghedalia la Mițpa, și anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, și Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei și oamenii lor.
24Ghedalia le-a jurat, lor și oamenilor lor, și le-a zis: „Să nu vă temeți de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rămîneți în țară, slujiți împăratului Babilonului, și veți duce-o bine.“
25Dar în luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împărătesc, a venit, însoțit de zece oameni, și au lovit de moarte pe Ghedalia, ca și pe Iudeii și Haldeii cari erau cu el la Mițpa.
26Atunci tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, și căpeteniile oștilor, s’au sculat și au plecat în Egipt, pentru că le era frică de Haldei.
27În al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță,
28i-a vorbit cu bunătate, și a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al împăraților cari erau cu el la Babilon.
29I-a schimbat hainele de temniță, și Ioiachin a mîncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieții lui.
30Împăratul i-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieții lui.