| 1 | Iov a luat cuvîntul și a zis: |
| 2 | „Ascultați, ascultați cuvintele mele, dați-mi măcar această mîngîiere. |
| 3 | Lăsați-mă să vorbesc, vă rog;și, după ce voi vorbi, veți putea să vă bateți joc. |
| 4 | Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea?Și pentruce n’aș fi nerăbdător? |
| 5 | Priviți-mă, mirați-vă,și puneți mîna la gură. |
| 6 | Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: |
| 7 | Pentruce trăiesc cei răi?Pentruce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? |
| 8 | Sămînța lor se întărește cu ei și în fața lor,odraslele lor propășesc supt ochii lor. |
| 9 | În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică;nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. |
| 10 | Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori,juncanele lor zămislesc și nu leapădă. |
| 11 | Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi,și copiii se sbeguiesc în jurul lor. |
| 12 | Cîntă cu sunet de tobă și de arfă,se desfătează cu sunete de caval. |
| 13 | Își petrec zilele în fericire,și se pogoară într’o clipă în locuința morților. |
| 14 | Și totuș ziceau lui Dumnezeu: «Pleacă dela noi.Nu voim să cunoaștem căile Tale. |
| 15 | Ce este Cel A tot puternic, ca să-I slujim?Ce vom cîștiga dacă-I vom înălța rugăciuni? |
| 16 | Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? –Departe de mine sfatul celor răi! – |
| 17 | dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela,să vină sărăcia peste ei,să le dea și lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui, |
| 18 | să fie ca paiul luat de vînt,ca pleava luată de vîrtej? |
| 19 | Veți zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa.Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să-l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă; |
| 20 | el ar trebui să-și vadă nimicirea,el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic. |
| 21 | Căci, ce-i pasă lui ce va fi de casa lui după el,cînd numărul lunilor i s’a împlinit? |
| 22 | Oare pe Dumnezeu Îl vom învăța minte,pe El, care cîrmuiește duhurile cerești? |
| 23 | Unul moare în mijlocul propășirii, păcii și fericirii, |
| 24 | cu coapsele încărcate de grăsime,și măduva oaselor plină de suc. |
| 25 | Altul moare, cu amărăciunea în suflet,fără să se fi bucurat de vreo fericire, |
| 26 | și amîndoi adorm în țărînă,amîndoi sînt mîncați de viermi. |
| 27 | Știu eu bine cari sînt gîndurile voastre,ce judecăți nedrepte rostiți asupra mea. |
| 28 | Voi ziceți: «Unde este casa apăsătorului?Unde este cortul în care locuiau nelegiuiții?» |
| 29 | Dar ce! n’ați întrebat pe călători,și nu știți ce istorisesc ei? |
| 30 | Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruțat,și în ziua mîniei, el scapă. |
| 31 | Cine îl mustră în față pentru purtarea lui?Cine îi răsplătește tot ce a făcut? |
| 32 | Este dus la groapă,și i se pune o strajă la mormînt. |
| 33 | Bulgării din vale îi sînt mai ușori,căci toți oamenii merg după el,și o mulțime îi merge înainte. |
| 34 | Pentruce dar îmi dați mîngîieri deșerte?Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?“ |
