| 1 | Argintul are o mină de unde se scoate,și aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. |
| 2 | Ferul se scoate din pămînt,și piatra se topește ca să dea arama. |
| 3 | Omul pune capăt întunerecului (Cu ajutorul felinarului, de care se slujesc minerii),cercetează, pînă în ținuturile cele mai adînci,pietrele ascunse în negura și în umbra morții. |
| 4 | Sapă o fîntînă departe de locurile locuite;picioarele nu-i mai sînt de ajutor,stă atîrnat și se clatină, departe de locuințele omenești (Zugrăvirea lucrătorilor atîrnați de funii.). |
| 5 | Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc, |
| 6 | pietrele lui cuprind safir,și în el se găsește pulbere de aur. |
| 7 | Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea.Ochiul vulturului n’a zărit-o, |
| 8 | cele mai trufașe dobitoace n’au călcat pe ea,și leul n’a trecut niciodată pe ea. |
| 9 | Omul își pune mîna pe stînca de cremene,și răstoarnă munții din rădăcină. |
| 10 | Sapă șanțuri în stînci,și ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. |
| 11 | Oprește curgerea apelor,și scoate la lumină ce este ascuns. |
| 12 | Dar înțelepciunea unde se găsește?Unde este locuința priceperii? |
| 13 | Omul nu-i cunoaște prețul,ea nu se găsește în pămîntul celor vii. |
| 14 | Adîncul zice: «Nu este în mine»,și marea zice: «Nu este la mine.»; |
| 15 | Ea nu se dă în schimbul aurului curat,nu se cumpără cîntărindu-se cu argint; |
| 16 | nu se cîntărește pe aurul din Ofir,nici pe onixul cel scump, nici pe safir. |
| 17 | Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul,nu se poate schimba cu un vas de aur ales. |
| 18 | Mărgeanul și cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea:înțelepciunea prețuiește mai mult decît mărgăritarele. |
| 19 | Topazul din Etiopia nu este ca ea,și aurul curat nu se cumpănește cu ea. |
| 20 | De unde vine atunci înțelepciunea?Unde este locuința priceperii? |
| 21 | Este ascunsă de ochii tuturor celor vii,este ascunsă de păsările cerului. |
| 22 | Adîncul și moartea zic:«Noi am auzit vorbindu-se de ea.» |
| 23 | Dumnezeu îi știe drumul,El îi cunoaște locuința. |
| 24 | Căci El vede pînă la marginile pămîntului,zărește totul subt ceruri. |
| 25 | Cînd a rînduit greutatea vîntului,și cînd a hotărît măsura apelor, |
| 26 | cînd a dat legi ploii,și cînd a însemnat drumul fulgerului și tunetului, |
| 27 | atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o,i-a pus temeliile și a pus-o la încercare. |
| 28 | Apoi a zis omului: «Iată, frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea;depărtarea de rău, este pricepere.» |
