| 1 | Elihu a urmat și a zis: |
| 2 | „Așteaptă puțin, și voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu. |
| 3 | Îmi voi lua temeiurile de departe,și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. |
| 4 | Fii încredințat, cuvîntările mele nu sînt minciuni,ci ai a face cu un om cu simțăminte curate. |
| 5 | Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni;și este puternic prin tăria priceperii Lui. |
| 6 | El nu lasă pe cel rău să trăiască,și face dreptate celui nenorocit. |
| 7 | Nu-Și întoarce ochii de-asupra celor fără prihană,și-i pune pe scaunul de domnie cu împărații,îi așează pentru totdeauna ca să domnească. |
| 8 | Se întîmplă să cadă în lanțuri,și să fie prinși în legăturile nenorocirii? |
| 9 | Le pune înainte faptele lor,fărădelegile lor, mîndria lor. |
| 10 | Îi înștiințează ca să se îndrepte,îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire. |
| 11 | Dacă ascultă și se supun,își sfîrșesc zilele în fericire,și anii în bucurie. |
| 12 | Dacă n’ascultă, pier uciși de sabie,mor în orbirea lor. |
| 13 | Nelegiuiții se mînie,nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănțuie; |
| 14 | își pierd viața în tinereță,mor ca cei desfrînați. |
| 15 | Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui,și prin suferință îl înștiințează. |
| 16 | Și pe tine te va scoate din strîmtoare,ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină,și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. |
| 17 | Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit,pedeapsa este nedeslipită de pricina ta. |
| 18 | Supărarea să nu te împingă la batjocură,și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire! |
| 19 | Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz,și chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfășura? |
| 20 | Nu suspina după noapte,care ia popoarele din locul lor. |
| 21 | Ferește-te să faci rău,căci suferința te îndeamnă la rău. |
| 22 | Dumnezeu este mare în puterea Lui;cine ar putea să învețe pe alții ca El? |
| 23 | Cine Îi cere socoteală de căile Lui,și cine îndrăznește să-I spună:„Faci rău?“ |
| 24 | Nu uita să lauzi faptele Lui,pe cari toți oamenii trebuie să le mărească! |
| 25 | Orice om le privește,fiecare muritor le vede de departe. |
| 26 | Iată ce mare e Dumnezeu!Dar noi nu-L putem pricepe,numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns. |
| 27 | Căci El trage la El picăturile de apă,le preface în abur și dă ploaia, |
| 28 | pe care norii o strecoară,și o picură peste mulțimea oamenilor. |
| 29 | Și cine poate pricepe ruperea norului,și bubuitul cortului Său? |
| 30 | Iată, El Își întinde lumina în jurul Lui,și acoperă adîncimile mării. |
| 31 | Prin aceste mijloace,El judecă popoarele,și dă belșug de hrană. |
| 32 | Ia fulgerul în mînă,și-l aruncă asupra protivnicilor Lui. |
| 33 | Dă de veste că e de față printr’un bubuit,și pînă și turmele Îi simt apropierea. |
