| 1 | Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița?Sau să-i legi limba cu o funie? |
| 2 | Îi vei putea petrece papura prin nări?Sau să-i străpungi cu un cîrlig falca? |
| 3 | Îți va face el multe rugăminți?Îți va vorbi el cu un glas dulce? |
| 4 | Va face el un legămînt cu tine.ca să-ți fie rob pe vecie? |
| 5 | Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre?Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? |
| 6 | Fac pescarii negoț cu el?Îl împart ei între negustori? |
| 7 | Îi vei acoperi pielea cu țepușe,și capul cu căngi? |
| 8 | Ridică-ți numai mîna împotriva lui,și nu-ți va mai veni gust să-l lovești. |
| 9 | Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a-l prinde:numai să-l vezi, și cazi la pămînt! |
| 10 | Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să-l întărîte.Cine Mi s’ar împotrivi în față? |
| 11 | Cui sînt dator, ca să-i plătesc?Supt cer totul este al Meu. |
| 12 | Vreau să mai vorbesc iarăș de mădularele lui, și de tăria lui,și de frumusețea întocmirii lui. |
| 13 | Cine-i va putea ridica veșmîntul?Cine va putea pătrunde între fălcile lui? |
| 14 | Cine va putea deschide porțile gurii lui?Șirurile dinților lui cît sînt de înspăimîntătoare! |
| 15 | Scuturile lui mărețe și puternice, sînt unite împreună ca printr’o pecete; |
| 16 | se țin unul de altul,și nici aerul n’ar putea trece printre ele. |
| 17 | Sînt ca niște frați cari se îmbrățișează,se apucă, și rămîn nedespărțiți. |
| 18 | Strănuturile lui fac să strălucească lumina;ochii lui sînt ca geana zorilor. |
| 19 | Din gura lui țîșnesc flacări, scapără schintei de foc din ea. |
| 20 | Din nările lui iese fum,ca dintr’un vas care fierbe, ca dintr’o căldare fierbinte. |
| 21 | Suflarea lui aprinde cărbunii,și gura lui aruncă flacări. |
| 22 | Tăria lui stă în grumaz,și înaintea lui sare groaza. |
| 23 | Părțile lui cele cărnoase se țin împreună,ca turnate pe el, neclintite. |
| 24 | Inima lui este tare ca piatra,tare ca piatra de moară care stă dedesupt. |
| 25 | Cînd se scoală el, tremură vitejii,și spaima îi pune pe fugă. |
| 26 | Degeaba este lovit cu sabia;căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic. |
| 27 | Pentru el ferul este ca paiul,arama, ca lemnul putred. |
| 28 | Săgeata nu-l pune pe fugă,pietrele din praștie sînt ca pleava pentru el. |
| 29 | Nu vede în ghioagă decît un fir de pai,și rîde la șuieratul săgeților. |
| 30 | Supt pîntecele lui sînt țepi ascuțiți:ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. |
| 31 | Face să clocotească fundul mării ca un cazan,și-l clatină ca pe un vas plin cu mir. |
| 32 | În urmă el lasă o cărare luminoasă;și adîncul pare ca pletele unui bătrîn. |
| 33 | Pe pămînt nimic nu-i este stăpîn;este făcut, ca să nu se teamă de nimic. |
| 34 | Privește cu dispreț tot ce este înălțat,este împăratul celor mai mîndre dobitoace.“ |
