| 1 | Pe malurile rîurilor Babilonului,ședeam jos și plîngeam,cînd ne aduceam aminte de Sion. |
| 2 | În sălciile din ținutul acelane atîrnaserăm arfele. |
| 3 | Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cîntări,și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicînd:„Cîntați-ne cîteva din cîntările Sionului!“ – |
| 4 | Cum să cîntăm noi cîntările Domnuluipe un pămînt străin? |
| 5 | Dacă te voi uita, Ierusalime,să-și uite dreapta mea destoinicia ei! |
| 6 | Să mi se lipească limba de cerul gurii,dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,dacă nu voi face din Ierusalimculmea bucuriei mele! |
| 7 | Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului,cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului,ziceau: „Radeți-l, radeți-ldin temelii!“ |
| 8 | Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii,ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! |
| 9 | Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi,și-i va zdrobi de stîncă! |
