| 1 | (O cîntare a lui David) Păzește-mă, Dumnezeule, căci în Tine mă încred. |
| 2 | Eu zic Domnului: „Tu ești Domnul meu,Tu ești singura mea fericire!“ |
| 3 | Sfinții, cari sînt în țară,oamenii evlavioși, sînt toată plăcerea mea. |
| 4 | Idolii se înmulțesc, oamenii aleargă după dumnezei străini,dar eu n’aduc jertfele lor de sînge,și nu pun numele lor pe buzele mele. |
| 5 | Domnul este partea mea de moștenire și paharul meu,Tu îmi îndrepți sorțul meu. |
| 6 | O moștenire plăcută mi-a căzut la sorț,o frumoasă moșie mi-a fost dată. |
| 7 | Eu binecuvintez pe Domnul, care mă sfătuiește,căci pînă și noaptea îmi dă îndemnuri inima. |
| 8 | Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei:cînd este El la dreapta mea, nu mă clatin. |
| 9 | De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se veselește,și trupul mi se odihnește în liniște. |
| 10 | Căci nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților,nu vei îngădui ca prea iubitul Tău să vadă putrezirea. |
| 11 | Îmi vei arăta cărarea vieții;înaintea Feței Tale sînt bucurii nespuse,și desfătări vecinice în dreapta Ta. |
