| 1 | (O rugăciune a lui David) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele,pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute! |
| 2 | Să se arate dreptatea mea înaintea Ta,și să privească ochii Tăi neprihănirea mea! |
| 3 | Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea,dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic:căci ce-mi iese din gură, aceea și gîndesc. |
| 4 | Cît privește legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale,mă feresc de calea celor asupritori; |
| 5 | pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale,și nu mi se clatină picioarele. |
| 6 | Strig către Tine, căci m’asculți, Dumnezeule!Pleacă-Ți urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu! |
| 7 | Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost,și-i izbăvești de protivnicii lor, prin dreapta Ta! |
| 8 | Păzește-mă ca lumina ochiului, ocrotește-mă, la umbra aripilor Tale, |
| 9 | de cei răi, cari mă prigonesc,de vrăjmașii mei de moarte, cari mă împresoară. |
| 10 | Ei își închid inima,au cuvintele semețe în gură. |
| 11 | Se țin de pașii mei, mă înconjoară chiar,mă pîndesc ca să mă trîntească la pămînt. |
| 12 | Parcă ar fi un leu lacom după pradă,un pui de leu, care stă la pîndă în culcușul lui. |
| 13 | Scoală-te, Doamne, ieși înaintea vrăjmașului, doboară-l!Izbăvește-mă de cel rău cu sabia Ta! |
| 14 | Scapă-mă de oameni, cu mîna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia,cari își au partea lor în viața aceasta,și cărora le umpli pîntecele cu bunătățile Tale.Copiii lor sînt sătuiși prisosul lor îl lasă pruncilor lor. |
| 15 | Dar eu, în nevinovăția mea, voi vedea Fața Ta:cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău. |
