| 1 | (Un psalm al lui David – O cîntare) Ferice de cel cu fărădelegea iertată,și de cel cu păcatul acoperit! |
| 2 | Ferice de omul, căruia nu-i ține în seamă Domnul nelegiuirea,și în duhul căruia nu este viclenie! |
| 3 | Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. |
| 4 | Căci zi și noapte mîna Ta apăsa asupra mea;mi se usca vlaga cum se usucă pămîntul de seceta verii. (Oprire) |
| 5 | Atunci Ți-am mărturisit păcatul meu, și nu mi-am ascuns fărădelegea.Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!“Și Tu ai iertat vina păcatului meu. (Oprire) |
| 6 | De aceea orice om evlavios să se roage Ție la vreme potrivită!Și chiar de s’ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc. |
| 7 | Tu ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz,Tu mă înconjuri cu cîntări de izbăvire. (Oprire) |
| 8 | „Eu – zice Domnul – te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s’o urmezi,te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta.“ |
| 9 | Nu fiți ca un cal sau ca un catîr fără pricepere,pe cari-i strunești cu un frîu și o zăbală cu cari-i legi,ca să nu se apropie de tine. – |
| 10 | De multe dureri are parte cel rău,dar cel ce se încrede în Domnul, este înconjurat cu îndurarea Lui. |
| 11 | Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul și veseliți-vă!Scoateți strigăte de bucurie, toți cei cu inima fără prihană! |
