| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – „Nu nimici“ – O cîntare de laudă a lui David – Făcută cînd a fugit în peşteră, urmărit de Saul) Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine!Căci în Tine mi se încrede sufletul;la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare,pînă vor trece nenorocirile. |
| 2 | Eu strig către Dumnezeu, către Cel Prea Înalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine. |
| 3 | El îmi va trimete izbăvire din cer,în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire)Da, Dumnezeu Își va trimete bunătatea și credincioșia. |
| 4 | Sufletul meu este între niște lei:stau culcat în mijlocul unor oameni cari varsă flacări,în mijlocul unor oameni ai căror dinți sînt sulițe și săgeți,și a căror limbă este o sabie ascuțită. |
| 5 | Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule,peste tot pămîntul să se întindă slava Ta! |
| 6 | Ei întinseseră un laț supt pașii mei;sufletul mi se încovoia,și-mi săpaseră o groapă înainte:Dar au căzut ei în ea. – (Oprire) |
| 7 | Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare;voi cînta, da, și voi suna din instrumentele mele. |
| 8 | Trezește-te, suflete! Treziți-vă, alăută și arfă!Mă voi trezi în zori de zi. |
| 9 | Te voi lăuda printre popoare, Doamne!Te voi cînta printre neamuri. |
| 10 | Căci bunătatea Ta ajunge pînă la ceruri,și credincioșia Ta pînă la nori. |
| 11 | Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule,peste tot pămîntul să se întindă slava Ta! |
