| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – Un psalm al lui David) Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, cînd gem!Ocrotește-mi viața împotriva vrajmașului de care mă tem! |
| 2 | Păzește-mă de uneltirile celor răi,de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiți! |
| 3 | Ei își ascut limba ca o sabie,își aruncă vorbele lor amare, ca niște săgeți, |
| 4 | ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat:trag asupra lui pe neașteptate, fără nici o frică. |
| 5 | Ei se îmbărbătează în răutatea lor:se sfătuiesc împreună ca să întindă curse,și zic: „Cine ne va vedea? |
| 6 | Pun la cale nelegiuiri,și zic: „Iată-ne gata, planul este făcut!“O prăpastie este lăuntrul și inima fiecăruia! |
| 7 | Dar Dumnezeu aruncă săgeți împotriva lor:deodată iată-i loviți. |
| 8 | Limba lor le-a pricinuit căderea;și toți cei ce-i văd, clatină din cap. |
| 9 | Toți oamenii sînt cuprinși de frică, și mărturisesc: „Iată ce a făcut Dumnezeu,“și recunosc că aceasta este lucrarea Lui! |
| 10 | Cel neprihănit se bucură în Domnul și în El își caută scăparea;toți cei cu inima fără prihană se laudă că sînt fericiți. |
