| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – Un psalm al lui David – O cîntare) Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion,și împlinite vor fi juruințele cari Ți-au fost făcute. |
| 2 | Tu asculți rugăciunea,de aceea toți oamenii vor veni la Tine. |
| 3 | Mă copleșesc nelegiuirile:dar Tu vei ierta fărădelegile noastre. |
| 4 | Ferice de cel pe care-l alegi Tu, și pe care-l primești înaintea Ta,ca să locuiască în curțile Tale!Ne vom sătura de binecuvîntarea Casei Tale,de sfințenia Templului Tău. |
| 5 | În bunătatea Ta, Tu ne asculți prin minuni,Dumnezeul mîntuirii noastre,nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pămîntului și mării! |
| 6 | El întărește munții prin tăria Lui,și este încins cu putere. |
| 7 | El potolește urletul mărilor, urletul valurilor lor,și zarva popoarelor. |
| 8 | Ceice locuiesc la marginile lumii se înspăimîntă de minunile Tale:Tu umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat. |
| 9 | Tu cercetezi pămîntul și-i dai belșug,îl umpli de bogății,și de rîuri dumnezeiești, pline cu apă.Tu le dai grîu, pe care iată cum îl faci să rodească: |
| 10 | îi uzi brazdele,îi sfărîmi bulgării,îl moi cu ploaia,și-i binecuvintezi răsadul. |
| 11 | Încununezi anul cu bunătățile Tale,și pașii Tăi varsă belșugul. |
| 12 | Cîmpiile pustiei sînt adăpate,și dealurile sînt încinse cu veselie. |
| 13 | Pășunile se acopăr de oi,și văile se îmbracă cu grîu:toate strigă de bucurie și cîntă. |
