| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – De cîntat pe Ghitit – Un psalm al lui David) Doamne, Dumnezeul nostru,cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul!Slava Ta se înalță mai pe sus de ceruri. |
| 2 | Din gura copiilor și a celor ce sug la țîță,Ți-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi,ca să astupi gura vrăjmașului și omului cu dor de răzbunare. |
| 3 | Cînd privesc cerurile – lucrarea mînilor Tale –luna și stelele pe cari le-ai făcut, |
| 4 | îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gîndești la el?Și fiul omului, ca să-l bagi în seamă? |
| 5 | L-ai făcut cu puțin mai pe jos decît Dumnezeu,și l-ai încununat cu slavă și cu cinste. |
| 6 | I-ai dat stăpînire peste lucrurile mînilor Tale,toate le-ai pus supt picioarele lui: |
| 7 | oile și boii laolaltă,fiarele cîmpului, |
| 8 | păsările cerului și peștii mării,tot ce străbate cărările mărilor. |
| 9 | Doamne, Dumnezeul nostru,cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! |
