| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – De cîntat ca şi „Crinii mărturiei“ – Un psalm al lui Asaf) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă!Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi! |
| 2 | Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase,și vino în ajutorul nostru! |
| 3 | Ridică-ne, Dumnezeule,fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! |
| 4 | Doamne, Dumnezeul oștirilor,pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? |
| 5 | Îi hrănești cu o pîne de lacrămi,și-i adăpi cu lacrămi din plin. |
| 6 | Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri,și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. |
| 7 | Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor!Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! |
| 8 | Tu ai adus o vie din Egipt,ai izgonit neamuri, și ai sădit-o. |
| 9 | Ai făcut loc înaintea ei:și ea a dat rădăcini și a umplut țara. |
| 10 | Munții erau acoperiți de umbra ei,și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. |
| 11 | Își întindea mlădițele pînă la mare,și lăstarii pînă la Rîu. |
| 12 | Pentruce i-ai rupt gardul acum,de-o jăfuiesc toți trecătorii? |
| 13 | O rîmă mistrețul din pădure,și o mănîncă fiarele cîmpului. |
| 14 | Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăș!Privește din cer, și vezi! Cercetează via aceasta! |
| 15 | Ocrotește ce a sădit dreapta Ta,și pe fiul, pe care Ți l-ai ales! … |
| 16 | Ea este arsă de foc, este tăiată!De mustrarea Feței Tale, ei pier! |
| 17 | Mîna Ta să fie peste omul dreptei Tale,peste fiul omului, pe care Ți l-ai ales! |
| 18 | Și atunci nu ne vom mai depărta de Tine.Înviorează-ne iarăș, și vom chema Numele Tău. |
| 19 | Doamne, Dumnezeul oștirilor, ridică-ne iarăș!Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! |
