| 1 | (Către mai marele cîntăreţilor – De cîntat pe Ghitit – Un psalm al lui Asaf) Cîntați cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră!Înălțați strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov! |
| 2 | Cîntați o cîntare, sunați din tobă,din arfa cea plăcută și din alăută! |
| 3 | Sunați din trîmbiță la luna nouă,la luna plină, în ziua sărbătorii noastre! |
| 4 | Căci aceasta este o lege pentru Israel,o poruncă a Dumnezeului lui Iacov. |
| 5 | El a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif,cînd a mers împotriva țării Egiptului …Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: – |
| 6 | „I-am descărcat povara de pe umăr,și mînile lui nu mai țin coșul. |
| 7 | Ai strigat în necaz, și te-am izbăvit;ți-am răspuns în locul tainic al tunetului,și te-am încercat la apele Meriba. – (Oprire) |
| 8 | Ascultă, poporul Meu, și te voi sfătui,Israele, de M’ai asculta! |
| 9 | Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău,și să nu te închini înaintea dumnezeilor străini! |
| 10 | Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău,care te-am scos din țara Egiptului;deschide-ți gura larg, și ți-o voi umplea!“ |
| 11 | Dar poporul Meu n’a ascultat glasul Meu,Israel nu M’a ascultat. |
| 12 | Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor,și au urmat sfaturile lor. |
| 13 | O! de M’ar asculta poporul Meu,de ar umbla Israel în căile Mele! |
| 14 | Într’o clipă aș înfrunta pe vrăjmașii lor,Mi-aș întoarce mîna împotriva protivnicilor lor; |
| 15 | ceice urăsc pe Domnul l-ar linguși,și fericirea lui Israel ar dăinui în veci. |
| 16 | L-aș hrăni cu cel mai bun grîu,și l-aș sătura cu miere din stîncă. |
