| 1 | (O cîntare – Un psalm al fiilor lui Core – Către mai marele cîntăreţilor – De cîntat cu flautul – O cîntare a lui Heman, Ezrahitul) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele!Zi și noapte strig înaintea Ta! |
| 2 | S’ajungă rugăciunea mea înaintea Ta!Ia aminte la cererile mele; |
| 3 | căci mi s’a săturat sufletul de rele,și mi se apropie viața de locuința morților. |
| 4 | Sînt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă,sînt ca un om, care nu mai are putere. |
| 5 | Stau întins printre cei morți,ca cei uciși și culcați în mormînt,de cari nu-Ți mai aduci aminte,și cari sînt despărțiți de mîna Ta. |
| 6 | M’ai aruncat în groapa cea mai de jos,în întunerec, în adîncuri. |
| 7 | Mînia Ta mă apasă,și mă năpădești cu toate valurile Tale. – (Oprire) |
| 8 | Ai îndepărtat dela mine pe toți prietenii mei,m’ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei;sînt închis și nu pot să ies. |
| 9 | Mi se topesc ochii de suferință;în toate zilele Te chem, Doamne,și-mi întind mînile spre Tine! |
| 10 | Oare pentru morți faci Tu minuni?Sau se scoală morții să Te laude? – (Oprire) |
| 11 | Se vorbește de bunătatea Ta în mormînt,și de credincioșia Ta în Adînc? |
| 12 | Sînt cunoscute minunile Tale în întunerec, și dreptatea Ta în țara uitării? |
| 13 | Doamne, eu își cer ajutorul,și dimineața rugăciunea mea se înalță la Tine. |
| 14 | Pentruce, Doamne, lepezi sufletul meu?Pentruce îmi ascunzi Fața Ta? |
| 15 | Din tinereță, sînt nenorocit și trag să mor,sînt cuprins de spaimele Tale, și nu știu ce să mai fac. |
| 16 | Mînia Ta trece peste mine,spaimele Tale mă nimicesc de tot. |
| 17 | Ele mă înconjoară toată ziua, ca niște ape,mă înfășoară toate deodată. |
| 18 | Ai depărtat dela mine pe prieteni și tovarăși;și cei de aproape ai mei s’au făcut nevăzuți. |
