1 | Domnul a zis lui Moise: „Iată că te fac Dumnezeu pentru Faraon; și fratele tău Aaron va fi proorocul tău. |
2 | Tu vei spune tot ce-ți voi porunci Eu, iar fratele tău Aaron va vorbi lui Faraon, ca să lase pe copiii lui Israel să plece din țara lui. |
3 | Eu voi împietri inima lui Faraon, și Îmi voi înmulți semnele și minunile în țara Egiptului. |
4 | Totuș Faraon n’are să v’asculte. Apoi Îmi voi întinde mîna asupra Egiptului, și voi scoate din țara Egiptului oștile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecăți. |
5 | Egiptenii vor cunoaște că Eu sînt Domnul, cînd Îmi voi întinde mîna asupra Egiptului, și cînd voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.“ |
6 | Moise și Aaron au făcut ce le poruncise Domnul: așa au făcut. |
7 | Moise era în vîrstă de optzeci de ani, iar Aaron de optzeci și trei de ani, cînd au vorbit lui Faraon. |
8 | Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: |
9 | „Dacă vă va vorbi Faraon, și vă va zice: «Faceți o minune!» să zici lui Aaron: «Ia-ți toiagul, și aruncă-l înaintea lui Faraon. Și toiagul se va preface într’un șarpe.“ |
10 | Moise și Aaron s’au dus la Faraon, și au făcut cum poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor lui; și toiagul s’a prefăcut într-un șarpe. |
11 | Dar Faraon a chemat pe niște înțelepți și pe niște vrăjitori, și vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. |
12 | Toți și-au aruncat toiegele, și s’au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. |
13 | Inima lui Faraon s’a împietrit, și n’a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. |
14 | Domnul a zis lui Moise: „Faraon are inima împietrită: nu vrea să lase poporul să plece. |
15 | Du-te la Faraon dis de dimineață, cînd are să iasă să se ducă la apă, și să te înfățișezi înaintea lui pe malul rîului. Să-ți iei în mînă toiagul, care a fost prefăcut în șarpe, |
16 | și să zici lui Faraon: «Domnul, Dumnezeul Evreilor, m’a trimes la tine, să-ți spun: «Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în pustie. Dar iată că pînă acum n’ai ascultat.» |
17 | Acum, așa vorbește Domnul: «Iată cum vei cunoaște că Eu sînt Domnul. Am să lovesc apele rîului cu toiagul din mîna mea; și ele se vor preface în sînge. |
18 | Peștii din rîu vor pieri, rîul se va împuți, așa că le va fi greață Egiptenilor să bea din apa rîului.“ |
19 | Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: «Ia-ți toiagul, și întinde-ți mîna peste apele Egiptenilor, peste rîurile lor, peste pîraiele lor, peste iazurile lor, și peste toate bălțile lor. Ele se vor preface în sînge; și va fi sînge în toată țara Egiptului, atît în vasele de lemn cît și în vasele de piatră.“ |
20 | Moise și Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul, și a lovit apele rîului, subt ochii lui Faraon și subt ochii slujitorilor lui; și toate apele rîului s’au prefăcut în sînge. |
21 | Peștii din rîu au pierit, rîul s’a împuțit, așa că Egiptenii nu mai puteau să bea apa rîului, și a fost sînge în toată țara Egiptului. |
22 | Dar vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s’a împietrit, și n’a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. |
23 | Faraon s’a întors dela rîu, și s’a dus acasă; dar nu și-a pus la inimă aceste lucruri. |
24 | Toți Egiptenii au săpat în împrejurimile rîului, ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa rîului. |
25 | Au trecut șapte zile, după ce a lovit Domnul rîul. |