| 1 | Femeia înțeleaptă își zidește casa,iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. – |
| 2 | Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul,dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. – |
| 3 | În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui,dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. – |
| 4 | Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală,dar puterea boilor aduce belșug de roduri. – |
| 5 | Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni. |
| 6 | Batjocoritorul caută înțelepciunea și n’o găsește,dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. – |
| 7 | Depărtează-te de nebun,căci nu pe buzele lui vei găsi știința. – |
| 8 | Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. – |
| 9 | Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. – |
| 10 | Inima își cunoaște necazurile,și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. – |
| 11 | Casa celor răi va fi nimicită,dar cortul celor fără prihană va înflori. – |
| 12 | Multe căi pot părea bune omului,dar la urmă se văd că duc la moarte. – |
| 13 | De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită,și bucuria poate sfîrși prin necaz. – |
| 14 | Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui,și omul de bine se satură și el de ce este în el. – |
| 15 | Omul lesne crezător crede orice vorbă,dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. – |
| 16 | Înțeleptul se teme și se abate dela rău,dar nesocotitul este îngîmfat și fără frică. – |
| 17 | Cine este iute la mînie face prostii,și omul plin de răutate se face urît. – |
| 18 | Cei proști au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiți sînt încununați cu știință. – |
| 19 | Cei răi se pleacă înaintea celor buni,și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. – |
| 20 | Săracul este urît chiar și de prietenul său,dar bogatul are foarte mulți prieteni. – |
| 21 | Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. – |
| 22 | În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc.dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. |
| 23 | Oriunde se muncește este și cîștig,dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. – |
| 24 | Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,dar cei nesocotiți n’au altceva decît nebunie. – |
| 25 | Martorul care spune adevărul scapă suflete,dar cel înșelător spune minciuni. – |
| 26 | Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El,și copiii lui au un loc de adăpost la El. – |
| 27 | Frica de Domnul este un izvor de viață,ea ne ferește de cursele morții. – |
| 28 | Mulțimea poporului este slava împăratului,lipsa poporului este pieirea voivodului. – |
| 29 | Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. – |
| 30 | O inimă liniștită este viața trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. – |
| 31 | Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său,dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. – |
| 32 | Cel rău este doborît de răutatea lui,dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. – |
| 33 | Înțelepciunea se odihnește într’o inimă pricepută,dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol. – |
| 34 | Neprihănirea înalță pe un popor,dar păcatul este rușinea popoarelor. – |
| 35 | Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui. |
