| 1 | Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace,decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! – |
| 2 | Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine,și va împărți moștenirea cu frații lui. |
| 3 | Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul;dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. – |
| 4 | Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită,și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. – |
| 5 | Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l-a făcut;cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. – |
| 6 | Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor,și părinții sînt slava copiilor lor. – |
| 7 | Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! – |
| 8 | Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:ori încotro se întorc, izbîndesc. – |
| 9 | Cine acopere o greșală, caută dragostea,dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. – |
| 10 | O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,decît o sută de lovituri pe cel nebun. – |
| 11 | Cel rău nu caută decît răscoală,dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. – |
| 12 | Mai bine să întîlnești o ursoaică jefuită de puii ei,decît un nebun în timpul nebuniei lui. – |
| 13 | Celui ce întoarce rău pentru bine,nu-i va părăsi răul casa. – |
| 14 | Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;deaceea, curmă cearta înainte de a se înteți. – |
| 15 | Cel ce iartă pe vinovat și osîndește pe cel nevinovat,sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. – |
| 16 | La ce slujește argintul în mîna nebunului?Să cumpere înțelepciunea? Dar n’are minte. – |
| 17 | Prietenul adevărat iubește oricînd,și în nenorocire ajunge ca un frate. – |
| 18 | Omul fără minte dă chezășie,se pune chezaș pentru aproapele său. – |
| 19 | Cine iubește certurile iubește păcatul,și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea. – |
| 20 | Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea,și cel cu limba stricată cade în nenorocire. – |
| 21 | Cine dă naștere unui nebun va avea întristare,și tatăl unui nebun nu poate să se bucure. – |
| 22 | O inimă veselă este un bun leac,dar un duh mîhnit usucă oasele. – |
| 23 | Cel rău primește daruri pe ascuns,ca să sucească și căile dreptății. – |
| 24 | Înțelepciunea este în fața omului priceput,dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. – |
| 25 | Un fiu nebun aduce necaz tatălui său,și amărăciune celei ce l-a născut. – |
| 26 | Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la o gloabă,nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. – |
| 27 | Cine își înfrînează vorbele, cunoaște știința,și cine are duhul potolit este un om priceput. – |
| 28 | Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea,și de priceput dacă și-ar ținea gura. |
