| 1 | Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui,decît un bogat cu buze stricate și nebun. – |
| 2 | Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva,și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. – |
| 3 | Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. – |
| 4 | Bogăția aduce un mare număr de prieteni,dar săracul este părăsit de prietenul lui. – |
| 5 | Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,și cel ce spune minciuni nu va scăpa. – |
| 6 | Omul darnic are mulți lingușitori,și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. – |
| 7 | Toți frații săracului îl urăsc;cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el!El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. – |
| 8 | Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul;cine păstrează priceperea, găsește fericirea. – |
| 9 | Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,și celce spune minciuni va pieri, – |
| 10 | Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. – |
| 11 | Înțelepciunea face pe om răbdător,și este o cinste pentru el să uite greșelile. – |
| 12 | Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu,și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. – |
| 13 | Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său,și o nevastă gîlcevitoare este ca o strașină de pe care picură într’una. – |
| 14 | Casa și averea le moștenim dela părinți,dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. – |
| 15 | Lenea te cufundă într’un somn adînc,și sufletul molatic sufere de foame. – |
| 16 | Cine păzește porunca, își păzește sufletul;cine nu veghează asupra căii sale, va muri. – |
| 17 | Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul,și El îi va răsplăti binefacerea. – |
| 18 | Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde,dar nu dori să-l omori. – |
| 19 | Cel pe care-l apucă mînia trebuie să-și ia pedeapsa;căci dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. – |
| 20 | Ascultă sfaturile, și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor! – |
| 21 | Omul face multe planuri în inima lui,dar hotărîrea Domnului, aceea se împlinește. – |
| 22 | Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui;și mai mult prețuiește un sărac decît nu mincinos. – |
| 23 | Frica de Domnul duce la viață,și celce o are, petrece noaptea sătul,fără să fie cercetat de nenorocire. – |
| 24 | Leneșul își vîră mîna în strachină,și n’o duce înapoi la gură. – |
| 25 | Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept;mustră pe omul priceput, și va înțelege știința. – |
| 26 | Cine jăfuiește pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa,este un fiu care aduce rușine și ocară. – |
| 27 | Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. – |
| 28 | Un martor stricat își bate joc de dreptate,și gura celor răi înghite nelegiuirea. – |
| 29 | Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori,și loviturile pentru spinările nebunilor. |