| 1 | Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase;oricine se îmbată cu ele nu este înțelept. – |
| 2 | Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu,cine îl supără, păcătuiește împotriva sa însuș. – |
| 3 | Este o cinste pentru om să se ferească de certuri;dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. – |
| 4 | Toamna, leneșul nu ară;la secerat, ar vea să strîngă roade,dar nu este nimic! – |
| 5 | Sfaturile în inima omului sînt ca niște ape adînci,dar omul priceput știe să scoată din ele. – |
| 6 | Mulți oameni își trîmbițează bunătatea;dar cine poate găsi un om credincios? – |
| 7 | Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui;ferice de copiii lui după el! – |
| 8 | Împăratul, care șade pe scaunul de domnie al dreptății,risipește orice rău cu privirea lui. – |
| 9 | Cine poate zice: „Mi-am curățit inima,sînt curat de păcatul meu?“ – |
| 10 | Două feluri de greutăți și două feluri de măsuri,sînt o scîrbă înaintea Domnului. – |
| 11 | Copilul lasă să se vadă încă din faptele luidacă purtarea lui va fi curată și fără prihană. – |
| 12 | Urechea care aude, și ochiul care vede,și pe una și pe celalt, Domnul le-a făcut. – |
| 13 | Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac;deschide ochii, și te vei sătura de pîne. – |
| 14 | „Rău! Rău!“ zice cumpărătorul,și plecînd, se fericește. – |
| 15 | Este aur și sînt multe mărgăritare;dar buzele înțelepte sînt un lucru scump. – |
| 16 | Ia-i haina, căci s’a pus chezaș pentru altul;și ține-l zălog pentru alții. – |
| 17 | Pînea minciunii este dulce omului,dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș. – |
| 18 | Planurile se pun la cale prin sfat!Fă războiul cu chibzuință. – |
| 19 | Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucrurile ascunse;și cu cel ce nu-și poate ținea gura să nu te amesteci. – |
| 20 | Dacă cineva blăstămă pe tatăl său și pe mamă-sa,i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. – |
| 21 | O moștenire repede cîștigată dela început,nu va fi binecuvîntată la sfîrșit. – |
| 22 | Nu zice: „Îi voi întoarce eu răul!“Nădăjduiește în Domnul, și El te va ajuta. – |
| 23 | Domnul urăște două feluri de greutăți,și cîntarul mincinos nu este un lucru bun. – |
| 24 | Domnu îndreaptă pașii omului,dar ce înțelege omul din calea sa? – |
| 25 | Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință sfîntă,și abea după ce a făcut juruința să se gîndească. – |
| 26 | Un împărat înțelept vîntură pe cei răi,și trece cu roata peste ei. – |
| 27 | Suflarea omului este o lumină a Domnului,care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. – |
| 28 | Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat,și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate. – |
| 29 | Slava tinerilor este tăria,dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. – |
| 30 | Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăileși vînătăile pînă la rană. – |
