| 1 | Nu pismui pe oamenii cei răi,și nu dori să fii cu ei; |
| 2 | căci inima lor se gîndește la prăpăd,și buzele lor vorbesc nelegiuiri. – |
| 3 | Prin înțelepciune se înalță o casă,și prin pricepere se întărește; |
| 4 | prin știință se umplu cămările eide toate bunătățile de preț și plăcute. |
| 5 | Un om înțelept este plin de putere,și cel priceput își oțelește vlaga. |
| 6 | Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia,și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. – |
| 7 | Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun:el nu va deschide gura la judecată. – |
| 8 | Cine se gîndește să facă rău,se cheamă un om plin de răutate. – |
| 9 | Gîndul celui nebun nu este decît păcat,și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. – |
| 10 | Dacă slăbești în ziua necazului,mică îți este puterea. – |
| 11 | Izbăvește pe cei tîrîți la moarte,și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. – |
| 12 | Dacă zici: „Ah! n’am știut!“ … Crezi că nu vede Celce cîntărește inimileși Celce veghează asupra sufletului tău?Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? – |
| 13 | Fiule, mănîncă miere, căci este bună,și fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale. |
| 14 | Tot așa, și înțelepciunea este bună pentru sufletul tău:dacă o vei găsi, ai un viitor,și nu ți se va tăia nădejdea. – |
| 15 | Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuința celui neprihănit,și nu-i turbura odihna. |
| 16 | Căci cel neprihănit de șapte ori cade, și se ridică,dar cei răi se prăbușesc în nenorocire. |
| 17 | Nu te bucura de căderea vrăjmașului tău,și să nu ți se veselească inima cînd se poticnește el, |
| 18 | ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă,și să-Și întoarcă mînia dela el. – |
| 19 | Nu te mînia din pricina celor ce fac rău,și nu pizmui pe cei răi! |
| 20 | Căci cel ce face răul n’are niciun viitor,și lumina celor răi se stinge. – |
| 21 | Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul;și să nu te amesteci cu cei neastîmpărați! |
| 22 | Căci deodată le va veni pieirea,și cine poate ști sfîrșitul amîndorora! – |
| 23 | Iată ce mai spun înțelepții:„Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.“ – |
| 24 | Pe cine zice celui rău: „Tu ești bun!“îl blastămă popoarele, și-l urăsc neamurile. |
| 25 | Dar celor ce judecă drept le merge bine,și o mare binecuvîntare vine peste ei. – |
| 26 | Un răspuns bun esteca un sărut pe buze. |
| 27 | Vezi-ți întîi de treburi afară,îngrijește de lucrul cîmpului,și apoi apucă-te să-ți zidești casa. – |
| 28 | Nu vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău;ori ai vrea să înșeli cu buzele tale? – |
| 29 | Nu zice: „Cum mi-a făcut el așa am să-i fac și eu,îi vor răsplăti după faptele lui!“ – |
| 30 | Am trecut pe lîngă ogorul unui leneș,și pe lîngă via unui om fără minte. |
| 31 | Și era numai spini,acoperit de mărăcini,și zidul de piatră era prăbușit. |
| 32 | M’am uitat bine și cu luare aminte,și am tras învățătură din ce am văzut. |
| 33 | „Să mai dorm puțin, să mai ațipesc puțin,să mai încrucișez mînile puțin ca să mă odihnesc!“… |
| 34 | Și sărăcia vine peste tine pe neașteptate,ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat. |
