| 1 | Cuvintele împăratului Lemuel.Învățătura pe care i-o dădea mamă-sa. |
| 2 | Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu?Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? |
| 3 | Nu-ți da femeilor vlaga,și desmierdările tale celor ce pierd pe împărați. |
| 4 | Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin,nici voivozilor să umble după băuturi tari; |
| 5 | ca nu cumva, bînd, să uite legea,și să calce drepturile tuturor celor nenorociți. |
| 6 | Dați băuturi tari celui ce piere,și vin, celui cu sufletul amărît; |
| 7 | ca să bea să-și uite sărăcia,și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui. – |
| 8 | Deschide-ți gura pentru cel mut,pentru pricina tuturor celor părăsiți! |
| 9 | Deschide-ți gura, judecă cu dreptate,și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit. |
| 10 | Cine poate găsi o femeie cinstită?Ea este mai de preț decît mărgăritarele. |
| 11 | Inima bărbatului se încrede în ea,și nu duce lipsă de venituri. |
| 12 | Ea îi face bine, și nu rău,în toate zilele vieții sale. |
| 13 | Ea face rost de lînă și de in,și lucrează cu mîni harnice. |
| 14 | Ea este ca o corabie de negoț;de departe își aduce pînea. |
| 15 | Ea se scoală cînd este încă noapte,și dă hrană casei sale,și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. |
| 16 | Se gîndește la un ogor, și-l cumpără;din rodul muncii ei sădește o vie. – |
| 17 | Ea își încinge mijlocul cu putere,și își oțelește brațele. |
| 18 | Vede că munca îi merge bine,lumina ei nu se stinge noaptea. |
| 19 | Ea pune mîna pe furcă,și degetele ei țin fusul. |
| 20 | Ea își întinde mîna către cel nenorocit,își întinde brațul către cel lipsit. |
| 21 | Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu. |
| 22 | Ea își face învelitori,are haine de in supțire și purpură. |
| 23 | Bărbatul ei este bine văzut la porți,cînd șade cu bătrînii țării. |
| 24 | Ea face cămăși, și le vinde,și dă cingători negustorului. |
| 25 | Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă,și rîde de ziua de mîne. |
| 26 | Ea deschide gura cu înțelepciune,și învățături plăcute îi sînt pe limbă. |
| 27 | Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei,și nu mănîncă pînea lenevirii. |
| 28 | Fiii ei se scoală, și o numesc fericită;bărbatul ei se scoală, și-i aduce laude zicînd: |
| 29 | „Multe fete au o purtare cinstită,dar tu le întreci pe toate.“ |
| 30 | Desmerdările sînt înșelătoare, și frumuseța este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. |
| 31 | Răsplătiți-o cu rodul muncii ei,și faptele ei s’o laude la porțile cetății. |
