| 1 | Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău,dacă te-ai prins pentru altul, |
| 2 | dacă ești legat prin făgăduința gurii tale,dacă ești prins de cuvintele gurii tale, |
| 3 | fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te,căci ai căzut în mîna aproapelui tău!De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. |
| 4 | Nu da somn ochilor tăi,nici ațipire pleoapelor tale! |
| 5 | Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului,și ca pasărea din mîna păsărarului … |
| 6 | Du-te la furnică, leneșule;uită-te cu băgare de seamă la căile ei, și înțelepțește-te! |
| 7 | Ea n’are nici căpetenie,nici priveghetor, nici stăpîn; |
| 8 | totuș își pregătește hrana vara,și strînge de ale mîncării în timpul secerișului. |
| 9 | Pînă cînd vei sta culcat, leneșule?Cînd te vei scula din somnul tău? |
| 10 | Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,să mai încrucișezi puțin mînile ca să dormi!… |
| 11 | Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț,și lipsa, ca un om înarmat. |
| 12 | Omul de nimic, omul nelegiuit,umblă cu neadevărul în gură, |
| 13 | clipește din ochi, dă din picior,și face semne cu degetele. |
| 14 | Răutatea este în inima lui, urzește lucrurile rele într’una,și stîrnește certuri. |
| 15 | De aceea nimicirea îi va veni pe neașteptate;va fi zdrobit deodată, și fără leac. |
| 16 | Șase lucruri urăște Domnul,și chiar șapte Îi sînt urîte: |
| 17 | ochii trufași, limba mincinoasă,mînile cari varsă sînge nevinovat, |
| 18 | inima care urzește planuri nelegiuite,picioarele cari aleargă repede la rău, |
| 19 | martorul mincinos, care spune minciuni,și cel ce stîrnește certuri între frați. |
| 20 | Fiule, păzește sfaturile tatălui tău,și nu lepăda învățătura mamei tale: |
| 21 | leagă-le necurmat la inimă,atîrnă-le de gît. |
| 22 | Ele te vor însoți în mersul tău, te vor păzi în pat,și îți vor vorbi la deșteptare! |
| 23 | Căci sfatul este o candelă, învățătura este o lumină,iar îndemnul și mustrarea sînt calea vieții. |
| 24 | Ele te vor feri de femeia stricată,de limba ademenitoare a celei străine. |
| 25 | N’o pofti în inima ta pentru frumuseța ei,și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. |
| 26 | Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne,și femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump. |
| 27 | Poate cineva să ia foc în sîn,fără să i se aprindă hainele? |
| 28 | Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși,fără să-i ardă picioarele? |
| 29 | Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit. |
| 30 | Hoțul nu este urgisit cînd furăca să-și potolească foamea, căci îi este foame; |
| 31 | Și dacă este prins, trebuie să dea înapoi înșeptit,să dea chiar tot ce are în casă. |
| 32 | Dar cel ce preacurvește cu o femeie este un om fără minte,singur își pierde viața cine face așa. |
| 33 | Nu va avea decît rană și rușine,și ocara nu i se va șterge. |
| 34 | Căci gelozia înfurie pe un bărbat,și n’are milă în ziua răzbunării; |
| 35 | nu se uită la niciun preț de răscumpărare,și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. |
