1 | Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon. |
2 | Să mă sărute cu sărutările gurii lui!Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul, |
3 | mirodeniile tale au un miros plăcut.Numele tău este ca o mireasmă vărsată.De aceea te iubesc pe tine fetele! |
4 | Trage-mă după tine! Și haidem să alergăm!Împăratul mă duce în odăile lui …Ne vom veseli și ne vom bucura de tine;vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul!Pe drept ești iubit. |
5 | Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului,cum sînt corturile Chedarului,și cum sînt covoarele lui Solomon. |
6 | Nu vă uitați că sînt așa de negricioasă,căci m’a ars soarele.Fiii mamei mele s’au mîniat pe mine,și m’au pus păzitoare la vii.Dar via frumuseții mele n’am păzit-o. |
7 | Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea,unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază?Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? – |
8 | Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei,ieși pe urmele oilor,și paște-ți iezii lîngă colibele păstorilor. |
9 | Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon,te asemăn eu pe tine, scumpa mea. |
10 | Ce frumoși îți sînt obrajii în mijlocul lănțișoarelor dela gît,și ce frumos îți este gîtul în mijlocul șirurilor de mărgăritare! |
11 | Îți vom face deci lănțișoare de aur,cu stropituri de argint. – |
12 | Cît stă împăratul la masa lui,nardul meu își răspîndește mirosul. |
13 | Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir,care se odihnește între țîțele mele. |
14 | Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniță,din viile din En-Ghedi. – |
15 | Ce frumoasă ești, iubito, uite ce frumoasă ești,cu ochii tăi de porumbiță! – |
16 | Ce frumos ești, prea iubitule, ce plăcut ești!Verdeața este patul nostru! – |
17 | Cedrii sînt grinzile caselor noastre,și chiparoșii sînt pardoselele noastre. – |